Rece și bună. Tipuri de bere din întreaga lume

Berea este o băutură cu standarde de calitate și cu un proces elaborat de fabricare, iar diversitatea tipurilor de bere produse în întreaga lume este limitată doar de ignoranța noastră. Ca și în cazul vinului sau al whisky-ului, condițiile geo-climatice, măiestria producătorului și ingredientele folosite la crearea berii influențează în mod decisiv aroma și savoarea produsului final.

În ultimele decenii, consumul de bere a crescut enorm, lucru care a dus la simplificarea procesului de producție, dar și a rețetelor, evident în defavoarea calității. Numărul fabricilor care produc după vechile rețete și practici a scăzut, iar berea a devenit o băutură ieftină, fără gust. Mai nou însă, numărul producătorilor pasionați și al consumatorilor de bere „artizanală” este în continuă creștere. Termenul de „craft beer”, sau „bere artizanală”, a fost inventat de americani în anii ’70 pentru a denumi berea vândută de producătorii relativ mici, independenți, care preparau berea după metode și standarde de calitate tradiționale. Între timp termenul s-a extins în întreaga lume și este folosit de toți producătorii mici care împărtășesc aceste valori. 

Astăzi se vorbește tot mai mult despre fenomenul „craft beer”, care a generat un nou segment de piață și a creat și o filosofie a degustătorului de bere, asemănătoare celei pe care o întâlneam până acum doar la vin sau la licorile foarte fine. Iar această realitate este inspirată de paleta tot mai largă de arome ale ingredientelor folosite. Aroma malțului poate avea note de grâu sau porumb la lagerurile americane sau de cafea proaspăt râșnită și ciocolată neagră la berile stout. Hameiul poate avea note de citrice, de flori sau de ierburi, iar drojdia poate contribui și ea cu arome fructate sau sulfuroase. Experiența degustării este împlinită de corpul berii și de modul în care îi percepem textura de la prima înghițitură până la post-gust.

BEREA DE TIP ALE SAU DE FERMENTARE ÎNALTĂ
Fermentarea înaltă durează de la 3 la 8 zile, la o temperatură între 18 și 25 de grade. Permite obținerea unor beri cu o concentrație mare de alcool și cu acciditate medie spre mică. Cele mai cunoscute beri de tip ale sunt:

Berea trapistă sau Abbey Ale – bere destul de tare, fructată și cu o textură ușor uleioasă;

Pale Ale – una dintre cele mai populare beri din lume, este amăruie, ceva mai acidulată, cu corp mediu și culoare ușor roșiatică (în ciuda numelui);

Indian Pale Ale – cunoscută în întreaga lume, mai simplu, drept IPA. A apărut pe la 1700, când trupele engleze au invadat India. Este ceva mai amăruie decât celelalte Pale Ale;

Porter – o bere de culoare cafenie, cu aromă de ciocolată, un pic amăruie;

Stout – fratele mai mare și mai negru al lui Porter.

BEREA DE TIP LAGER SAU DE FERMENTARE JOASĂ

În acest caz fermentația durează între 7 și 10 zile, la o temperatură între 10 și 15 grade. Drojdia produce mai puțin alcool. Cele mai cunoscute beri lager sunt:

Bock – o bere tare, brună, ușor dulceagă. Este mai alcoolizată decât media și are un gust mai pronunțat de malț. Un doppelbock este de două ori mai tare;

Pilsener – berea blondă prin excelență, cu gust vioi și arome fresh de flori și ierburi;

Schwarzbier – bere neagră asemănătoare cu stout, însă cu mai puțin corp și ceva mai amăruie.

BEREA DE FERMENTARE SPONTANĂ

Folosită mai ales în Belgia, fermentarea spontană nu presupune adaos de drojdie. Cea mai cunoscută bere obținută în acest fel este berea Lambic.

Vinuri bune şi băuturi fine, precum şi multe reţete şi articole utile găsiţi pe www.theliquorstore.ro.