Andrei Şerban şi Victor Ioan Frunză încheie Festivalul Internaţional de Teatru Clasic, ediţia a 22-a

Se apropie finalul Festivalului de Teatru Clasic Arad cu spectacole ale Teatrului Metropolis şi Teatrului Bulandra din Bucureşti. Sunt două zile importante ce aduc pe scena FITCA spectacole reflexie a timpului în care trăim.

Spectacolul a fost invitat la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, la Festivalul Internaţional de Teatru Oradea şi la FNT. Peste tot a lăsat în urmă fani. O trupă pe cât de tânără pe atât de profesionistă, coordonată de un director de scenă dedicat. O trupă premiată în cadrul Galei „Matei Brâncoveanu” – premii ce au ca scop recunoaşterea şi răsplătirea oamenilor de cultură tineri, pentru performanţe din anul 2015. Premiul a fost oferit pentru pentru rolurile din spectacolele „A douăsprezecea noapte” şi „Romeo şi Julieta” de la Teatrul Metropolis, precum şi „Steaua fără nume” de la Centrul Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”.

Într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Victor Ioan Frunză declara: „Noi nu ștergem praful de pe autori, noi încercăm să-i descifrăm”. O astfel de descifrare reuşeşte şi cu spectacolul „A douăsprezecea noapte”. O descifrare extrem de utilă şi pentru publicul de teatru, invadat parcă de dominanta pieselor contemporane.

Ne bucurăm să-i vedem în ediţia FITCA 22, mâine, 19 noiembrie, de la ora 19.00 la Sala Mare.

Ultima zi a Festivalului de Teatru Clasic Arad este destinată unui spectacol în regia lui Andrei Şerban, cu semnătura scenografică a Iulianei Vîlsan: „Omul cel bun din Seciuan” de Bertolt Brecht, producţie 2014 a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” Bucureşti, nominalizat la Gala Premiilor UNITER la mai toate categoriile: cel mai bun spectacol, cea mai bună regie, cea mai bună scenografie, cel mai bun actor în rol principal, cea mai bună actriţă în rol principal, cea mai bună actriţă în rol secundar.

Pentru rolurile Vang, Shu Fu şi Femeia, Vlad Ivanov a fost recompensat cu premiul pentru „cel mai bun actor în rol principal”.

24 de caractere – personaje bine construite de regizorul Andrei Şerban – sunt trăite intens de 14 actori. Lumea universului brechtian e o lume rea, coruptă, plină de alter-ego-uri, o lume a măştilor construite pentru a descurca iţele încâlcitelor necesităţi ale existenţei. O lume a politicului facil.

Prezentul inundă aproape fiecare montare a regizorului care, expunând aproape milimetric viaţa de zi cu zi, doreşte să educe spectatorul. Să-l facă a înţelege – prin spectacolul de teatru – sensul lumii pe care o trăieşte. Iar în „Omul cel bun din Seciuan” sensul lumii e inversat, cum inspirat îl redă scenografa Iuliana Vîlsan: din cer cresc flori cu petale îndreptate spre pământ, iar norii, altădată ai cerului, sunt pe podea.

Re-echilibrarea lumilor nu poate fi făcută decât în parte, în fiecare spectator. Aşadar, fiecare reprezentaţie este o căutare. Aşa cum declara Andrei Şerban într-un interviu pentru Adevărul: „totul este o căutare”; spectacolul nu este niciodată terminat [...] este un început, nu un sfârşit. Cred că spectacolul e gata la ultima reprezentaţie, când se scoate decorul. Atunci când e gata ceva, moare.”

O astfel de căutare este propusă în finalul Festivalului. Adică duminică, 20 noiembrie, ora 19.00 la Sala Mare.

Credit foto: Mihaela Marin