Cât de bine e să ne alcalinizăm?

Cât de bine e să ne alcalinizăm?



Acidifierea, văzută ca sursă a problemelor de sănătate, este asigurată, spun adepţii dietei alcaline, de tot ceea ce înconjoară omul modern, de la aerul poluat la mâncarea de calitate proastă, la obiceiul de a fuma sau de a consuma alcool în exces, dar și de suprasolicitarea prin efort fizic intens. Deși mare parte din acești factori pot fi controlabili de fiecare dintre noi, se insistă pe omiterea unui lucru care ţine de fiziologia umană, și anume de faptul că există sisteme tampon ale pH-ului, situate la nivelul stomacului, pancreasului, sângelui, plămânilor, oaselor și rinichilor, care acţionează prompt pentru menţinerea constantă a valorilor pH-ului sangvin între 7,35-7,45. 


Tot ce e în plus sau în minus faţă de acest palier conduce către disfuncţii celulare importante, comă și chiar moarte. De asemenea, este ignorat și faptul că suntem dotaţi cu sisteme de dezintoxifiere foarte robuste, prin care corpul poate să se cureţe singur. Organele noastre principale de detoxifiere sunt reprezentate de tractul digestiv, rinichi, piele, plămâni, ficat, sistem limfatic și sistem respirator. 


Așa-numitele porţi de intrare în organism au în mod natural un pH mai acid, pentru a nu permite bacteriilor sau altor microorganisme cu care se intră în contact să-și facă de cap în corpul nostru. Vorbim aici despre acţiunile salvatoare ale salivei, sucului gastric și pielii. Indiferent de ce alimente sau lichide consumi, finalmente pH-ul sângelui trebuie să rămână în valorile amintite, altfel dăm de belea, fie că vorbim de acidoză, fie de alcaloză. Imediat o să vă explic care este realitatea.


Ce reprezintă acest pH? pH este abrevierea pentru hidrogenul potenţial. Măsurarea concentraţiei de ioni de hidrogen dintr-o soluţie indică pH-ul soluţiei. Cu cât valoarea pH-ului este mai ridicată, cu atât soluţia analizată este mai alcalină și mai bogată în oxigen. Cu cât pH-ul soluţiei e mai mic, cu atât mediul studiat este mai acid și mai slab oxigenat. Valorile pH-ului se încadrează între 0 și 14, indicele de 7 fiind considerat neutru. Așadar, valoarea de aproximativ 7,4 a pH-ului sângelui este considerată foarte ușor alcalină, ceea ce indică faptul că, la această stare, celule noastre funcţionează normal.



Care este fiziologia organismului? Există 2 ioni care influenţează major pH-ul sângelui: Î H+ care, atunci când crește în sânge, acesta se acidifiază și pH-ul scade și Î HCO3 – care, atunci când crește în sânge, acesta se alcalinizează și pH-ul crește Orice consumi, aliment solid sau lichid cu gust, determină secreţie de Î suc gastric, adică acid clorhidric, adică ioni de H+ și Î suc pancreatic, adică ioni HCO3 – .


Ionii de H+ din sângele ce vascularizează zona stomacului intră în celulele gastrice, ca să se poată produce acid clorhidric. Logic și fiziologic, sângele se va alcaliniza. Orice proteină ingerată, animală sau vegetală, pentru a ajunge la stadiul de aminoacizi, absorbabili in intestinul subţire, trebuie să fie tratată, biochimic vorbind, de acidul clorhidric, deci acesta trebuie să existe într-o cantitate suficientă pentru a degrada proteinele. Astfel, sângele care pleacă din zona stomacului este mult mai alcalin dacă mâncăm carne sau boabe de fasole (proteine), decât dacă mâncăm fructe (carbohidraţi).


Sper că până aici a înţeles tot omul, cu sau fără cunoștinţe de biochimie sau anatomie. Etajul următor al digestiei este alocat intervenţiei sucului pancreatic, secretat evident de pancreas și care, pentru a se produce, folosește HCO3 – din sângele alcalinizat mai devreme și ajuns la faţa locului, ceea ce determină, logic și fiziologic, un pH neutru. După ce ai mâncat deci proteine, pH-ul sângelui, la orice om sănătos, ajunge să fie neutru, după ce a trecut de pasajul digestiei intestinale. Fix același lucru se întâmplă dacă mănânci fructe (adică alimente alcaline), doar că inversat ca valoare a pH-ului, în cele 2 pasaje ale digestiei, faţă de modelul proteinelor, dar în final pH-ul rămâne neutru.


Indiferent ce mâncăm deci, pH-ul sângelui rămâne constant, în jurul valorii de 7,4. Fiziologic, alcaloza poate să apară, de exemplu, în vărsături repetate, conţinutul acid al stomacului se elimină și pentru o scurtă perioadă ești alcalinizat. Poate să apară atunci când ai febră ridicată sau în deshidratarea în condiţii de hipertermie. Niciuna din stările enumerate nu cred că și-o dorește cineva, oare de ce ai vrea de bună-voie și nesilit de nimeni să o faci? Pentru că așa e la modă? Ideea de a bea apă alcalină pentru a scădea aciditatea stomacului ar determina, real, următoarea succesiune de evenimente: nu se mai prelucrează corect nicio proteină, fie ea vegetală sau animală, la nivelul stomacului și, pentru că la etajele următoare ale tractului digestiv, sucurile și enzimele nu pot acţiona pentru ruperea lanţurilor proteice, acestea ajung în colon, unde începe „distracţia“ cu flora de fermentaţie și cea de putrefacţie… O fericire…


Alcalinizarea poate pune în pericol și activitatea rinichilor, prin stimularea dezvoltării culturilor bacteriene și formarea de calculi renali; în mod normal, urina este ușor acidă, tocmai pentru a nu se permite apariţia locală a infecţiilor.


Așadar, cine vrea sa consume apă alcalină trebuie să se asigure că este sănătos, că are o funcţionare corectă a sistemului renal, digestiv, sistemului osos (adică nu are osteopenie/osteoporoză), că are o hemoleucogramă OK (anemia, de exemplu, crește riscul de alcaloză). Există situaţii în care este nevoie de o alcalinizarea de scurtă durată, așa cum este uneori cazul sportivilor de performanţă sau cazul persoanelor cu anumite patologii cardiovasculare sau digestive, însă acest lucru trebuie făcut controlat, verificând frecvent cu analizele de laborator.


Reglarea nivelului de pH se face în mod normal nu cu apă alcalină, ci printr-o dieta echilibrată, un stil de viaţă sănătos și mișcare regulată.



Comentarii

Mai multe

Ghidul complet al pensulelor de machiaj

Ghidul complet al pensulelor de machiaj

Ai carte ai parte

Ai carte ai parte

Chakre și drumuri revoluţionare

Chakre și drumuri revoluţionare

Tendinţe în designul de interior al livingului

Tendinţe în designul de interior al livingului

Vine un moment în viață...

Vine un moment în viață...

2
Athleisure Trend

Athleisure Trend

Uleiurile esenţiale, ajutor sau risc pentru organism?

Uleiurile esenţiale, ajutor sau risc pentru organism?

Cat Music Spain

Cat Music Spain

SIXT Group România lansează ATELIERUL UNION MOTORS

SIXT Group România lansează ATELIERUL UNION MOTORS

Gelato Fest - Festivalul Îngheţatei Artizanale 2018

Gelato Fest - Festivalul Îngheţatei Artizanale 2018

Cele mai citite

Totul despre albirea dinților

Totul despre albirea dinților

Cum îți dai seama că trăiești cu un psihopat

Cum îți dai seama că trăiești cu un psihopat

Obținerea unui zâmbet perfect de Crăciun

Obținerea unui zâmbet perfect de Crăciun

Meditația, periculoasă pentru sănătatea psihică

Meditația, periculoasă pentru sănătatea psihică

Fecalele pisicilor, vinovate pentru schizofrenie

Fecalele pisicilor, vinovate pentru schizofrenie

Sănătatea începe din celulă

Sănătatea începe din celulă

Cancerul | Răpește încă din antichitate

Cancerul | Răpește încă din antichitate

Abuzul în copilărie | Traumă la maturitate

Abuzul în copilărie | Traumă la maturitate

Ce să mănânci când ești răcit

Ce să mănânci când ești răcit

Care-i treaba cu pofta pentru dulciuri?

Care-i treaba cu pofta pentru dulciuri?