De ce avem nevoie de această vitamină D?

De ce avem nevoie de această vitamină D?


E vară! Vrem soare, vrem mare, vrem relaxare. Cu toţii știm că apa mării face minuni, despre aerosoli, nici nu mai vorbesc. Cu toate acestea, soarele este cel care, luat în doze de ,''bun-simţ'', îţi menţine starea de sănătate pe tot timpul anului. Sursa primară de sinteză a vitaminei D se face prin expunere la razele ultraviolete ale soarelui. Când acesta strălucește pe pielea goală, organismul își face propria vitamină D și își asigură astfel aproximativ 80-90% din rezerve.


Primim și un bonus - bronzul, care adaugă un plus de frumuseţe oricui îl poartă. Este posibil însă, ca pe măsură ce se înaintează în vârstă, să avem nevoie de mai mult decât o vacanţă la mare, la soare, pielea pierzând parţial din capacitatea de sinteză a acestei vitamine. Același lucru este valabil și pentru persoanele cu pielea pigmentată, care nu fac din expunerea la soare la fel de multă vitamina D.


De ce avem nevoie de această vitamină D?


Acţionează asemenea unui hormon, fiecare celulă a corpului având un receptor pentru ea. Carenţa acesteia a devenit o problemă globală de sănătate pentru mai bine de 80% din populaţia diagnosticată cu patologii ce au la bază și un deficit de vitamina D.


1. Vitamina D este indispensabilă pentru formarea unor oase puternice, de la vârsta copilăriei, prevenind rahitismul, și până la vârste înaintate, prevenind osteopenia și osteoporoza. Ajută organismul să absoarbă calciul din alimente. Adăugarea vitaminei în formulele de lapte, încă din anii ’30, aproape a eliminat rahitismul.


2. Studiile au arătat că persoanele supraponderale sau cele care suferă de obezitate au adesea niveluri scăzute ale vitaminei D în sânge. Celula adipoasă captează vitamina D, făcând-o mai puţin disponibilă organismului. Nu este clar dacă obezitatea însăși cauzează un nivel scăzut al vitaminei D sau dacă este invers. Dar un studiu al dietelor sugerează că adăugarea de vitamina D la o dietă limitată în calorii poate ajuta persoanele supraponderale să piardă mai ușor în greutate.


3. Vitamina D joacă un rol important în dezvoltarea și funcţionarea creierului, iar la pacienţii cu depresie au fost găsite niveluri scăzute de vitamina D. Dar studiile nu arată că suplimentarea cu vitamina D va contribui la reducerea simptomelor depresiei. Cel mai bun lucru ar fi în astfel de cazuri o ,,doză“ de soare și o alimentaţie corectă.


4. Deficitul de vitamina D a fost de asemenea asociat cu un risc crescut de boală autoimună, cancer, boli cardiovasculare și mortalitate.



Este bine sau este greșit să ne protejăm încontinuu de soare?


Tipul personal de piele este cel care îţi ,,sugerează“ cât poţi sta la soare, nu de alta, dar altfel te arzi... la propriu. 


Pentru pielea care nu se bronzează, sunt suficiente 10-15 minute fără blocarea razelor soarelui, dimineaţa, până în ora 11, sau după ora 16. Pentru cei care știu că se bronzează ușor, timpul de expunere poate ajunge fără probleme, în intervalele menţionate, până la 60 de minute. 


În rest, cuvântul de ordine este ,,protecţie împotriva radiaţiilor solare“, deși și aici persistă o anumită confuzie. Ne protejăm de UVA sau de UVB sau de ambele? Informaţiile scrise pe multe ambalaje de creme de protecţie solară nu fac întotdeauna prea multă… lumină. Explică eventual cum te protejează de arsuri, adică de UVB. Dar ce te faci însă cu UVA, radiaţii care penetrează adânc straturile pielii, deteriorându-i elasticitatea, crescând local numărul radicalilor liberi, scăzând în final imunitatea și supunându-te riscului unui melanom malign. Doamne ferește! 


Doar când auzi cuvântul ,,malign“, îţi vine să pui pe tine o tonă de cremă cu factor maxim de protecţie solară. Sau să stai închisă toată ziua în casă și să ieși doar noaptea ca vampirii. Nu că nu ar fi interesant și așa pentru unii/unele dintre voi. Deși, dacă te gândești bine, dacă ai genul de program în care pleci dimineaţa la birou, în mașină, nu pe jos, și te întorci seara, când soarele stă să apună sau a dispărut de mult, e fix același lucru, producerea de vitamina D fiind stopată. 


Caută așadar o cremă cu factor mediu sau mare, în funcţie de tipul de piele și nivelul de bronzare existent și care să ecraneze ambele tipuri de radiaţii ultraviolete. Din păcate, deficienţa de vitamina D nu te anunţă când începe să se instaleze, evoluează lent, putând rămâne multă vreme... ''mută''.



Care sunt semnele care îţi pot da de gândit?


1. Răcești frecvent și faci mai ales infecţii respiratorii: rinite, bronșite, pneumonii, fără să fi fost în contact cu persoane bolnave.
2. Ai permanent o stare de oboseală, fără să fi avut prea multe de făcut la birou în ultimul timp.
3. Ai dureri cronice de spate, fără să fi ,,mutat munţii“ prin casă.
4. Experimentezi stări depresive, fără un motiv real.
5. Realizezi că rănile se vindecă mai greu.
6. Îţi cade părul, mult mai mult decât de obicei.
7. Ai dureri musculare - mai ales adulţii, tineri și copiii pot pune acest fapt și pe lipsa vitaminei D.
8. După instalarea menopauzei, trebuie avut în vedere că o densitate osoasă bună se păstrează nu doar cu calciu, ci și cu suplimentarea vitaminei D.
9. În cazul unui deficit cronic, simptomatologia poate fi asemănătoare insuficienţei tiroidiene.


Ce poţi face?


Experţii în nutriţie spun că este bine să ne bazăm și pe alimente, și pe suplimente. Pe ultimele, mai ales dacă sunteţi genul de persoană care nu se expune la soare sau dacă petreceţi cea mai mare parte din timp în spaţii închise... în birouri, de exemplu. 


Poţi să începi ziua cu un mic dejun cu vitamina D. Dacă alegi cu atenţie alimentele pentru micul dejun, vei obţine o cantitate substanţială de vitamină. Multe tipuri de lapte sunt fortificate, inclusiv laptele de soia. Sucul de portocale, cerealele, pâinea și unele mărci de iaurt au adăugată, de obicei, vitamina D. Există, de asemenea, și cereale fortificate. 


Poţi să închei ziua cu o cină cu vitamina D. Multe dintre alimentele pe care le consumăm nu au o vitamină D naturală. Somonul, peștele spadă sau macroul fac excepţie și pot oferi o cantitate sănătoasă de vitamina D într-o singură porţie. Alţi pești grași, cum ar fi tonul și sardinele, au un „D”, dar în cantităţi mult mai mici. Cantităţi mici se găsescă în gălbenușul de ou și în ficatul de vită. Poţi apela la un nutriţionist. 


Dacă alimentele fortificate nu îţi sunt pe plac și nu te dai în vânt nici după pește, atunci trebuie să adaugi în dietă suplimente cu vitamina D. După verificarea în sânge a nivelului de vitamină, nutriţionistul va interveni în corectarea deficitului, prin prescrierea necesarului adaptat valorilor existente Soluţii există. Trebuie doar să vrei. Intră pe www.stop-dieta.ro dacă dorești să afli răspunsuri avizate la întrebări din domeniul nutriţiei și dieteticii. 


Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate.


E mai ușor decât crezi!


de Dr. Camelia Ștefănescu, medic nutriționist-dietetician, specialist ESWT și Global Diagnostics


Foto: Getty Images/Gulliver




Comentarii

Mai multe

Seria 8, mai mare, mai BMW

Seria 8, mai mare, mai BMW

Veganism în beauty

Veganism în beauty

Monștri de Halloween

Monștri de Halloween

Moromeții 2

Moromeții 2

Institutul Cultural Român, de la instituţie la brand cultural

Institutul Cultural Român, de la instituţie la brand cultural

Cele mai citite

Iarna se face forma pentru vară

Iarna se face forma pentru vară

6 sfaturi utile ca să te lași de zahăr

6 sfaturi utile ca să te lași de zahăr

Oţetul. Ce este? Cum se fabrică? Ce beneficii are?

Oţetul. Ce este? Cum se fabrică? Ce beneficii are?

Trenduri în nutriţie și sport pentru 2017

Trenduri în nutriţie și sport pentru 2017

Cum să eviţi 10 greșeli alimentare care te pot duce la acumulare de kilograme

Cum să eviţi 10 greșeli alimentare care te pot duce la acumulare de kilograme

6 ponturi de nutriţie simple şi eficiente atunci când zburăm

6 ponturi de nutriţie simple şi eficiente atunci când zburăm

Cum ne dezumflăm după sărbători, în cinci pași

Cum ne dezumflăm după sărbători, în cinci pași