Ce, cum și cât să mâncăm de Paște?

Pare incredibil, dar este adevărat, lumea a ajuns să nu mai știe ce să mănânce și, poate tocmai de aceea, e de la sine înţeles că de sărbători apare o adevărată isterie, cu întrebări de genul: ce, cum și cât să mănânc de Paște?

Marea dilemă pare să vină din combinarea a 2 grupe alimentare de bază, proteine și carbohidraţi. Care va să zică, mâncăm sau nu carne cu cartofi sau sarmale cu mămăliguţă, de Paște? 

Vrând-nevrând îmi mai pică sub ochi câte un articolaș pe teme alimentare, cu avertismente mai mult sau mai puţin apocaliptice pentru omul obișnuit, pentru mine însă, ieșite major din fiziologia nutriţiei. Iată ce explicaţie, din categoria wow, am citit de curând: „carnea, în procesul digestiei, necesită sucuri gastrice acide, iar făinoasele (vezi cartofi, paste, mămăligă etc.) necesită sucuri gastrice alcaline”. Declaraţia nu se oprește aici și, ca să „înţelegem” fenomenul, se explică mai adânc, că astfel de combinaţii vor conduce la ,,anularea digestiei alimentelor”. Cam ce ar trebui să priceapă omul de aici, că nici eu, cu două licenţe la activ, în medicină și în nutriţie și dietetică, nu înţeleg unde bate… Adică, mănânc ce mănânc și… n-am rezolvat nimic. Se pune că am mâncat sau nu? Avem clar o dilemă. Una și mai mare este unde Dumnezeu a studiat nutriţie omul care poate spune așa ceva sau, mai bine zis, a studiat vreodată ceva fiziologie umană? N-aș prea crede… 

Haideţi să lămurim povestea asta, ca să staţi liniștiţi în privinţa mesei de Paște. În primul rând, sucul gastric este constituit din 99% apă, iar restul de 1%, dintr-o combinaţie de substanţe organice – enzime, mucus, factor intrinsic – și substanţe anorganice – acid clorhidric, sodium, potasiu, calciu, magneziu etc., ceea ce determină un pH acid combinaţiei de mai sus. Această caracteristică intervine în asigurarea rolurilor principale ale sucului gastric: 

- degradarea proteinelor și în același timp 

- asigurarea funcţiei de barieră în calea dezvoltării germenilor patogeni ce pot ajunge la acest nivel prin aliment e și păt r under ii lor în me di ul int ern al organismului. 

Digestia amidonului începută în gură sub acţiunea amilazei salivare, în varianta în care mestecăm un pic mâncarea, și nu o înghiţim precum curcanii, poate continua și în stomac, dacă pH-ul conţinutului gastric nu a coborât prea mult, adică dacă a rămas undeva la 5-5,5, adică e acid, dar nu foarte acid. Aciditatea mai mică sau mai mare depinde de conţinutul proteic al alimentelor, indiferent de originea lor, animală sau vegetală. Vă garantez că nu avem niciun contor, la intrarea în stomac, să verifice natura proteinei ajunse local. Așadar, în stomac nu avem digestie gastrică alcalină, ci doar acidă, la diverse valori de pH acid.

Alcalinitatea puternică a sucului pancreatic neutralizează aciditatea chimului (conţinutului) gastric ajuns din stomac în intestinul subţire. Sucul pancreatic este un lichid alcalin (pH 8) care conţine enzime, proenzime și electroliţi pentru digestia carbohidraţilor, proteinelor, grăsimilor și acizilor nucleici. Este deci perfect echipat să realizeze digestia oricărui aliment, indiferent de preponderenţa uneia sau alteia din grupele de macronutrienţi – aminoacizi, monozaharide sau lipide.

Concluzia este una singură și e foarte simplă, mâncaţi liniștiţi ceea ce au mâncat de atâta vreme de Paște părinţii, bunicii și străbunicii voștri. Pulpă de miel la cuptor cu cartofi presăraţi în tavă și aromatizaţi cu mirodeniile preferate, alături de o salată verde sau de murături vor reprezenta o masă tradiţională, delicioasă, încărcată de amintiri ale familiei. 

Dacă nu vă simţiţi confortabil cu carnea de miel, alegeţi aperitive specifice. Drobul este o variantă echilibrată alimentar, de proteine de calitate și multe legume verzi. Atenţie doar să aveţi în minte următoarele:

- să eliminaţi grăsimea vizibilă, atunci când mâncaţi friptură, 

- să vă alimentaţi pentru o singură persoană, nu pentru două-trei, 

- să lăsaţi spaţii de minimum două ore și jumătate sau trei între mese, atunci când sunteţi invitaţi la mese ce se prelungesc jumătate de zi, pentru că altfel riscaţi să vă supraalimentaţi, 

- să încercaţi să aveţi 80% alimente nutritive și 20% alimente de plăcere.

Nu uitaţi că, fără o pregătire de specialitate, a avea acces la informaţia medicală nu este echivalent cu a o interpreta corect. 

Dacă vrei cu adevărat să afli răspunsuri avizate în domeniul alimentaţiei sănătoase, al nutriţiei și dieteticii clinice sau sportive, fă-ţi o programare, chiar acum, pe www.stop-dieta.ro și discută cu un specialist. 

Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate. 

E mai ușor decât crezi!

De dr. Camelia Ștefănescu

Foto Getty Images