Toni Erdmann, un film premiat, iubit de public

Toni Erdmann, un film premiat, iubit de public

Cu premiul FIPRESCI de la Cannes în buzunar și cu cronici care mai de care mai laudative, filmul „Toni Erdmann” al regizoarei germane Maren Ade (coprodus din partea românească de Ada Solomon) e oarecum luat pe sus de faimă și supraapreciat ca piesă cinematografică de rezistență. Nu-i vorbă, filmul e cinema de senzație și de actorie, greu și inutil de pus într-un sertăraș, cu un scenariu lucrat la milimetru, dar și cam încărcat fie de subploturi, fie de de gaguri, farse și caraghios- duios, ultimele, de multe ori pe muchie și cu riscul de a cădea în caricatură, exagerări și inadecvări. Și tocmai din aceste motive, e posibil ca acest film să intre pe o listă de filme-cult, cumva, cândva. Inclusiv convenția în care intrăm de la primul minut al filmului, de dublu, mască, joaca cu identitatea par prea evidente, dar nu toate previzibile, pentru că drumul surprizelor abia începe. 


Viața sau simulacrul unei vieți a lui Ines, o tânără cu carieră, ambiții și perspective (Sandra Hüller, pe care am remarcat-o în Recviem), solitară și înstrăinată într-un București recognoscibil, este fracturată sau obstrucționată de bunele intenții ale tatălui său, venit pe nepusă-masă să-și înveselească fiica rătăcită într-o lume dominant masculină și cu regulile ei stricte de supraviețuire. Winfried (remarcabilul actor Peter Simonischek) e înarmat cu o pereche de dinți falși și cu o perucă ciufulită, ce aparțin, de fapt, alterego- ului Toni Erdmann, un coach în viață, carieră, timp liber și aproape orice îi pică la îndemână, iar cei doi vor avea un du-te-vino afectiv, o recuperare a unei relații  ierdute cu timpul și timpurile, fără vreun accident notabil. 


În tot angrenajul de jocuri, farse, glumițe, gaguri și vorbe de înțelepciune și cu toată coregrafia personajelor secundare sau episodice (foarte bine dirijate de Ade), și cu toată costumația tatălui și nuditatea fetei, însemnătatea (re)întâlnirii celor doi nu ne ajunge și pe noi, spectatorii, decât rar și bizar. Reprimarea afectivă a lui Ines petrece tot filmul (de la falsele apeluri telefonice, conversații cu șefii și nevestele lor, partide de sex cel puțin discutabile, deadline- uri și strategii) și astfel e construită întreaga legătură. Winfried via Toni via Winfried aduc o încărcătură emoțională pe care o transformă în încurcătură emoțională și de aici fiecare are ce merită.


Citeşte interviul exclusiv luat de Ileana Bîrsan regizoarei Maren Ade.



Comentarii

Mai multe

SocialPedia 18: Video Marketing cu Valentin Pintilescu, Marian și Georgiana Ionescu și Mihai Alexandru Hash

SocialPedia 18: Video Marketing cu Valentin Pintilescu, Marian și Georgiana Ionescu și Mihai Alexandru Hash

Martie – Luna Siguranţei pe Două Roţi

Martie – Luna Siguranţei pe Două Roţi

Sunt @alextrif și sunt un creator de videoclipuri - Portret de TikToker

Sunt @alextrif și sunt un creator de videoclipuri - Portret de TikToker

HUAWEI FreeBuds 3 se conectează într-o clipă - Lifestyle Review

HUAWEI FreeBuds 3 se conectează într-o clipă - Lifestyle Review

Un nou val de vedete ale scenei muzicale internaționale completează line-up-ul de excepție al SAGA Festival

Un nou val de vedete ale scenei muzicale internaționale completează line-up-ul de excepție al SAGA Festival

Qreator by IQOS, casa creativității bucureștene

Qreator by IQOS, casa creativității bucureștene

Violența împotriva femeilor și agresiunile sexuale - Campania „Vorbește cu Angela”

Violența împotriva femeilor și agresiunile sexuale - Campania „Vorbește cu Angela”

Februarie dă tonul recitalurilor de chitară lunare de la Institutul Cervantes din București

Februarie dă tonul recitalurilor de chitară lunare de la Institutul Cervantes din București

Teatrul Mic - Programul lunii martie 2020

Teatrul Mic - Programul lunii martie 2020

S-a deschis Smarket, singurul restaurant KFC în VR, exclusiv pentru Smart Menu

S-a deschis Smarket, singurul restaurant KFC în VR, exclusiv pentru Smart Menu

Cele mai citite

Dansatoarea și coregrafa Judith State: „SIERANEVADA a fost cel mai frumos greu”

Dansatoarea și coregrafa Judith State: „SIERANEVADA a fost cel mai frumos greu”

"Mama. Eseu despre iubire", o expoziţie de fotografii plină cu tandreţe

10 motive pentru care să te uiţi la serialul

10 motive pentru care să te uiţi la serialul "Valea Mută"

Filmul

Filmul "Două lozuri" - anatomia unei comedii

Marea bătălie  a ecranelor. Film de artă sau film de public?

Marea bătălie a ecranelor. Film de artă sau film de public?

"Valea Mută" - Cronica primului episod

"Cei 7 magnifici" - povestea din spatele ecranului

Cronică de film • Silence

Cronică de film • Silence

Recenzie de film • Julieta

Recenzie de film • Julieta

The Shape of Water, cel mai bun film al anului

The Shape of Water, cel mai bun film al anului