Dumitru Prunariu, un ambasador din Cosmos

Dumitru Prunariu, un ambasador din Cosmos


De mici copii ne dorim să zburăm. Ne fascinează aștrii de dincolo de albastru și imponderabilitatea, visăm să ajungem cândva pe Marte sau pe o altă planetă îndepărtată. Nevoia de a explora este o parte importantă din noi. În timp, cei mai mulţi dintre noi o uită într-un ungher al minţii, de unde mai apare din când în când, rar, când aflăm că un astronaut zboară printre stele. Și totuși, unii, puţini, transformă visul în realitate. Dintre români, a fost până acum doar unul. Odată cu sosirea în România a expoziţiei ''Above and Beyond'', o experienţă aeronautică și aerospaţială multisenzorială, realizată în colaborare cu NASA, Dumitru Prunariu s-a hotărât să ne povestească ce se întâmplă când cerul încetează să fie limita. Și cum a reușit să devină primul și singurul cosmonaut român care a zburat în spaţiu.



În ziua de 14 mai a anului 1981, la 20:16 ora României, misiunea sovietică Soiuz-40 lăsa în urmă Pământul și, nouă minute mai târziu, pătrundea în spaţiul cosmic. La bordul ei se aflau doi cosmonauţi: Leonid Popov și Dumitru Prunariu. Prunariu, un inginer aeronautic de 28 de ani, devenea astfel primul cosmonaut român care trecea de linia Karman și exploratorul cu numărul 103 în spaţiu. A petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute în Cosmos. Pe 22 mai 1981, Prunariu a revenit pe Pământ. A fost o revenire cu peripeţii: parașuta capsulei sale s-a deschis cu patru secunde mai târziu decât ar fi trebuit. Jos îl așteptau ovaţiile și decoraţiile. Misiunea fusese îndeplinită, iar România intrase în clubul select al celor 11 ţări care trimiseseră un om în spaţiu. Dar mai bine îl lăsăm chiar pe el să povestească.


                                                                                                          Dumitru Prunariu, 1981


Șapte Seri: Copilul Dumitru Prunariu visa că va fi cosmonaut? Câţi ani aveaţi când a încolţit ideea asta? Și când aţi aflat că veţi zbura printre stele?


Dumitru Prunariu: Am visat să fiu aviator. Cosmosul mi se părea prea îndepărtat pentru cineva din România, și nici nu știam în copilărie și adolescenţă mare lucru despre el. Abia când eram deja inginer de aviaţie și mi s-a făcut propunerea să particip la o selecţie pentru candidaţi cosmonauţi, am început să-mi pun întrebări serioase despre Cosmos. Dar chiar și după ce efectuasem întreaga pregătire pentru a zbura în Cosmos, nu eram încă sigur că eu voi fi cel ales să reprezinte România într-un astfel de zbor istoric. Confirmarea oficială a venit cu doar două zile înainte de start. Abia atunci am știut că nimic nu-mi va mai putea schimba soarta și că voi fi primul cosmonaut român. 


Cum aţi ajuns să fiţi primul și singurul român care a zburat în spaţiul cosmic? Cât a fost talent, pasiune, cât muncă și cât șansă?


Mi-aș fi dorit să mai fi zburat și alţi români în Cosmos. Programul Intercosmos, în cadrul căruia am zburat eu și mulţi alţi cosmonauţi - din Europa de Est, și nu numai -, a încetat de facto în 1990, după schimbările politice majore la nivel european. Acum am putea avea ceva șanse să participăm la zboruri cosmice pilotate, ca membri ai Agenţiei Spaţiale Europene. Dar și agenţia, și americanii stau încă la coadă la sistemele rusești de lansat oameni în Cosmos, iar acestea au capacităţi foarte limitate. Deci problema nu este legată de oameni, ci de mijloace.
Desigur, pentru a ajunge în Cosmos ai nevoie, în primul rând, de șansă. Să te găsești la locul potrivit în momentul potrivit și să ai calităţile necesare pentru a fi selecţionat să participi la o astfel de aventură. Apoi, pentru a face faţă pregătirii, ai nevoie de pasiune și ceva talent, completate permanent cu multă, multă muncă. Doar așa poţi ajunge, după selecţie, să fii și numit într-un echipaj care ajunge în Cosmos.


Aţi petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute în spaţiu. Cum decurge o zi în Cosmos?


Dacă aș spune că ziua decurge normal, la fel ca pe Pământ, răspunsul ar fi adevărat, dar incomplet. Ne desfășuram viaţa și activitatea după un ciclu de 24 de ore, uitându-ne la ceasul reglat după ora locului în care ne-am pregătit ani de zile, chiar dacă, pe orbită, Soarele răsare și apune de 16 ori în acele 24 de ore. Deci respectam ritmul nostru biologic.
Lucram, teoretic, opt ore pe zi - de fapt, mai mult în cele mai multe zile -, dormeam opt ore pe zi și alte opt ore le foloseam pentru masă, igienă, alte îndeletniciri personale, citit, ascultat muzică și, desigur, pentru a privi Pământul prin hublouri. Dar acest „timp liber“ era, de regulă, mult mai scurt de opt ore, pentru că realizarea experimentelor lua mai mult timp decât cel planificat teoretic la sol. Iar toate acestea se petreceau într-un singur modul al staţiei orbitale, modul care era și laborator, și casă, și dormitor, și zonă de relaxare, și de igienă personală. Desigur, cu compartimentările interioare necesare. Și, ce este cel mai important, acolo toate lucrurile se petrec în imponderabilitate, cu care te cam lupţi - pe de o parte ca adaptare a organismului, pe de alta pentru că trebuie să mânuiești aparate, instrumente și să te deplasezi într-un mediu diferit de cel de pe Terra.


                                                                                                            Leonid Popov și Dumitru Prunariu


Cum se vede lumea de sus?


Cuvântul care definește cel mai clar cum se vede lumea de sus este fascinant! Vezi globul terestru ca pe ceva unitar, ca pe o entitate vie, care are viaţa ei, dar este, de cele mai multe ori, prea afectată de oamenii care o locuiesc. Vezi o lume frumoasă, unitară, cu prea puţine graniţe naturale. O lume care ar trebui să și gândească unitar, pentru a conserva și proteja singura noastră casă, Terra.


Cum vi s-a schimbat gândirea și percepţia asupra lumii după călătoria printre stele? Aţi avut vreo revelaţie?


În timpul zborului cosmic, și după ce te întorci, înţelegi Pământul ca pe o planetă unică, unitară; o planetă care, într-un strat extrem de subţire de aer, ne asigură viaţa tuturor, oameni, plante și orice alte vieţuitoare terestre. Și înţelegi că acest Pământ produce, prin vegetaţia încă nedefrișată de oameni, tot mai puţin oxigen, iar prin industriile poluante, tot mai multe gaze nocive, ducând la fenomene alarmante, care ne pun efectiv viaţa și viitorul în pericol.

Simţi nevoia să iei măsuri pentru a proteja Pământul și devii conștient că, dacă măsurile nu se iau efectiv acum, generaţiilor viitoare le va fi imposibil să le mai ia cu aceeași eficienţă - sau nu le vor mai putea lua deloc.


Ce șanse are un puști din România să devină cosmonaut și să ajungă în spaţiu?


Fiecare copil are dreptul să fie încurajat, să spere și să muncească pentru a-și realiza visele, inclusiv pe cele de a zbura în Cosmos. Ne-am dori cu toţii să prindem vremea când vom cumpăra un bilet (nu prea ieftin, din păcate), ne vom îmbarca pe o navă spaţială și vom face o călătorie (cel puţin) în jurul Pământului. Pentru ca cineva să zboare însă în Cosmos trimis de un Guvern, de o instituţie
oficială a statului, este necesar ca acel stat să aibă un program spaţial adecvat. Să aibă relaţii știinţifice, economice și politice cu statele sau instituţiile internaţionale care au mijloace de a lansa oameni în Cosmos și să poată beneficia de ele.


Cum arată viitorul pentru explorarea spaţială?


Pentru viitoarele două decenii ne planificăm să ajungem din nou cu oameni în preajma Lunii, să investigăm și să exploatăm resurse naturale de pe asteroizi, să trimitem un echipaj pe planeta Marte, să aflăm mai multe despre existenţa potenţială a vieţii pe alte corpuri ale sistemului nostru solar, mai ales pe sateliţi ai planetelor gigant. De la distanţă vom continua, desigur, să scrutăm și spaţiul galactic și intergalactic.


Credeţi că vom deveni o civilizaţie multiplanetară?


E greu de spus dacă vom reuși să devenim o civilizaţie multiplanetară. Doar Pământul ne oferă natural condiţii de viaţă și protecţie împotriva atâtor fenomene cosmice care ne ameninţă: asteroizi, radiaţiile cosmice. Dacă ne vom naște și vom trăi pe alte planete, în medii artificiale, ne vom schimba atât fizic, cât și mental. Cât și cum este greu de anticipat. Dar oare ne dorim asta? Să sperăm că nu vom fi obligaţi să emigrăm în spaţiu pentru a ne salva.


În ce constă proiectul Marea Expediţie Americană, în care sunteţi implicat?


Marea Expediţie Americană implică deplasare în SUA, în perioada 14-29 august, a unei  întregi echipe de specialiști români, coordonaţi de întreprinzătorii de la revista Știinţă și Tehnică. Vom vizita unele instituţii și facilităţi cosmice, ne vom întâlni cu specialiști americani în domeniu, vom viziona și vom înregistra eclipsa totală de Soare din 21 august, vom realiza interviuri și materiale pentru presă și televiziune. În concluzie, va fi o expediţie de promovare a știinţei, a tehnologiei și, mai ales, a cunoașterii.


                                                                                         Dumitru Prunariu, 2016


De unde veţi urmări cel mai spectaculos fenomen astronomic al anului - eclipsa totală de Soare din 21 august?

O voi urmări de acolo unde va avea maximul, din zona orașului Casper, în statul american Wyoming.


Dacă ar fi să le recomandaţi cititorilor un film SF despre o expediţie spaţială, care ar fi acela?


Cred că le-aș recomanda filmul „Marţianul”. Prezintă o mare aventură umană în Cosmos, pe planeta Marte, cu oameni super-pregătiţi, îndrăzneţi, hotărâţi și realiști, cu situaţii limită și aparent imposibile, cu lupta pentru supravieţuire într-un mediu ostil, dar care devine controlabil prin cunoaștere știinţifică și gândire flexibilă. Filmul este o fantezie, dar, așa cum este realizat, ai impresia că ce se petrece în el chiar poate fi real.


Există deja oferte pentru a cumpăra terenuri pe Lună sau pentru a participa la o excursie pe Marte. Credeţi că aceste proiecte vor deveni realitate?


Terenuri pe Lună și pe alte planete se vând, la preţuri mici, chiar dacă acele „documente de proprietate” nu sunt validate internaţional. Nu cred însă că cineva va ajunge vreodată să și beneficieze de acele terenuri. Se bucură însă de niște certificate frumoase, cu care se pot lăuda în faţa prietenilor.
Referitor la zborul pe Marte, prevăd că iniţiativa privată va merge paralel cu cea guvernamentală. Și că mari întreprinzători cosmici, precum Jeff Bezos, patronul firmei Blue Origin, și Elon Musk, patronul Space X, vor complota, în sens pozitiv, pentru a realiza zboruri private spre Planeta Roșie.


Viitorul devine deja foarte incitant!


Foto: Matei Buţă
Interviu: Anca David-Titorov


Comentarii

Mai multe

Premieră în România: Primul album de benzi desenate despre decembrie 1989

Premieră în România: Primul album de benzi desenate despre decembrie 1989

Balerina Marina Minoiu din nou acasă pentru Gala de Balet „Carmen Sylva”

Balerina Marina Minoiu din nou acasă pentru Gala de Balet „Carmen Sylva”

Mark Stam: „Viața e o fată care face năzbâtii!”

Mark Stam: „Viața e o fată care face năzbâtii!”

S-a deschis cel de-al 30-lea club World Class din București și al 39-lea din România!

S-a deschis cel de-al 30-lea club World Class din București și al 39-lea din România!

Let it Glow by Cupio a cucerit Bucureștiul

Let it Glow by Cupio a cucerit Bucureștiul

„Frozen II / Regatul de gheață II” doboară record după record  și scrie istorie pentru Disney și în România

„Frozen II / Regatul de gheață II” doboară record după record și scrie istorie pentru Disney și în România

Cocktail and Make-up Party Glitter Edition

Cocktail and Make-up Party Glitter Edition

E momentul să fii strălucitoare - de 7 ori glitter!

E momentul să fii strălucitoare - de 7 ori glitter!

7 cărţi de Crăciun, povești de citit și oferit lângă bradul de Crăciun

7 cărţi de Crăciun, povești de citit și oferit lângă bradul de Crăciun

Cele mai citite

Andi Moisescu | Zic ca ei, dar fac tot ca mine...

Andi Moisescu | Zic ca ei, dar fac tot ca mine...

Răzvan Exarhu. Viaţa și apucăturile unui bucătar celebru împotriva voinţei lui

Răzvan Exarhu. Viaţa și apucăturile unui bucătar celebru împotriva voinţei lui

Interviu Andra: Când pleci de la un concert, ai sentimentul ca ai luat parte la ceva magic

Interviu Andra: Când pleci de la un concert, ai sentimentul ca ai luat parte la ceva magic

Florin Piersic Jr.: A devenit un lucru atât de rar să întâlnești normalitatea

Florin Piersic Jr.: A devenit un lucru atât de rar să întâlnești normalitatea

Ana Morodan. De la like-uri la bani. Femeie fatală. Virtuală. Milenială

Ana Morodan. De la like-uri la bani. Femeie fatală. Virtuală. Milenială

Tu ştii ce face Tequila cu copilul tău?

Tu ştii ce face Tequila cu copilul tău?

Șatra Benz e aici. Află cum au debutat ca trupă!

Șatra Benz e aici. Află cum au debutat ca trupă!

Viaţa şi Filmul. Dana Nălbaru, Dragoş Bucur şi Sofia

Viaţa şi Filmul. Dana Nălbaru, Dragoş Bucur şi Sofia