OtherSide of Victor

OtherSide of Victor



Muzica este unul dintre cele mai importante și mai puternice lucruri din viața mea. Viața fără melodii și armonii ar fi complet goală. Muzica mă ajută să mă relaxez, mă ajută să zâmbesc, de asemenea, mă motivează în momentele grele. Îmi place să ascult ceva în timp ce merg spre un job, simt că mă ajută să mă pregătesc pentru ziua care mă așteaptă. Cred că muzica influențează oamenii în multe moduri diferite, este mai mult decât ceva de ascultat – ea ne poate mișca emoțional, ne poate aduce într-un loc calm și liniștit, ne permite să ne amintim de experiențele sau traumele din trecut, ne poate inspira – este ceva de simțit. Pentru Victor muzica a venit firesc, natural, nu poate concepe viața fără muzică și, aș completa eu, muzica este în ADN-ul lui.



"Toți avem anxietățile noastre și încercăm să ne găsim starea aia care ne ajută să mergem mai departe.”



Cum a început totul pentru tine? De unde a venit pasiunea pentru muzică? 

Când aveam vreo 4-5 ani, doar că abia la 6 ani am reușit să mă duc la Palatul Copiilor din Brașov și am început să cânt cu vocea. Fratele meu era chitarist și m-a adus cumva în peisajul ăsta, a încercat să mă facă toboșar și aducea tot felul de instrumente pe acasă, dar eu eram cu vocea. Îmi amintesc că pedeapsa cea mai mare pentru mine era sa nu mă lase mama să merg la Palatul Copiilor, sâmbăta. 


Au trecut anii și am început să merg la multe festivaluri, aveam trupă și cântam tot felul de piese, dar în special cover-uri. Încet-încet m-am apucat și de un instrument, de clape. 


Ai știut de la început că asta o să vrei să faci? 

De când am început am știut că asta voi face toată viața. N-am avut niciun dubiu. Poate o singură dată, când am avut o nebunie și mă gândeam să mă fac cofetar (râde). 


Ce ascultai când erai puști? 

Ascultam ce asculta frate-miu. Rock! Nirvana, Sepultura, Iron Maiden. Deci am trăit cam rocker. Îmi aduc aminte că aveam trei albume de la AC/DC. 3. 


Ce asculți acum? 

Albume, în general. Ultimul album de la Justin, pentru că este ciudățel și cred că de asta îmi și place foarte mult. Funk. Nu prea mai pot să ascult doar piese, așa că ascult albume întregi. 


Trei artiști/trupe de la noi care îți plac? 

Helen, Golan și Byron. 


Ce crezi că lipsește din muzica românească? 

Nu știu de unde s-o iau. E complicat (râde). În primul rând oamenii nu mai sunt true, mulți fac muzică pentru niște bani, sau pentru faimă sau pentru ceva super imaginar care durează super puțin. În același timp, în muzica underground sunt mulți care fac treabă bună. E greu să spun ce lipsește, aș avea o listă foarte lungă. E jale mare în muzica noastră, dar cumva funcționează.


Când și de ce ai simțit că trebuie să faci altceva și cum ai ajuns la OtherSide? 

Am trecut prin multe stări. Multe stări proaste, multe stări bune, dar mai mult proaste. Pentru că nu făceam ce voiam eu și trebuia să fac tot felul de compromisuri ca să... ceva. Dar nu știu ca să ce, exact. Probabil ca să intru pe radio, să ajung pe TV, să fiu cunoscut, să am succes, ceva de genul. Și mi s-a luat grav, iar la un moment dat am simțit că nu mă identific cu ce făceam, cu VikyRed de exemplu. Am pus stop pur și simplu pentru că nu era true, nu eram eu. Mi-am dat seama că trebuie să fac exact ce vreau eu să fac, fără să mă mai intereseze absolut nimic și să nu mai cer părerea nimănui. Concluzionând, nu mai vreau să fac nimic din ceea ce nu vreau să fac. Și atunci am pornit OtherSide, pe ideea asta. E un proiect în care nu fac niciun compromis, fac exact ce mă taie capul și ceea ce simt. Odată cu ocazia asta m-am și liniștit, m-am relaxat puțin, n-am mai sperat să am succes, să ajung cineva, pentru că oricum nu contează asta. Tot timpul eram presat și stresat. Mă gândeam că trebuie să lansez o piesă, că trebuie să-i trimit nu știu cui de la radio, mă întrebam cu cine să mai lucrez. Multă bătaie de cap degeaba. Nu am ajuns nicăieri, concret, cu treaba asta. Mi-am dat seama că era „fake” tot ce încercam să fac. Eu voiam să ajung pe radio ca să am concerte, dar de fapt eu voiam să am concerte la Electric Castle, sau să cânt la Control sau la Colectiv. Eram în două lumi diferite, nu m-ar fi chemat nici dracu la Electric Castle dacă eu eram pe radio cu piesele alea. Deci nu eram sincer cu mine. Apoi am făcut OtherSide și s-a schimbat totul, am avut 30-40 de concerte pe an, și la cele mai mari festivaluri. Și am ajuns să cânt și în cluburile de care spuneam, adică am ajuns fix unde mi-am dorit. În timp ce făceam piesele pentru album mă gândeam ce bine ar fi să am primul concert la Colectiv, vizualizam asta. Culmea, acolo a fost primul concert OtherSide și a fost foarte tare senzația. 


Piesa mea preferată de la OtherSide este Blowback. A ta? 

Îmi place Blowback foarte mult. Încă mă mir cum am făcut-o, nu-mi dau seama. Îmi place mult pentru că e o piesă care are foarte puține track-uri. De obicei, o piesă făcută de mine are 70-80 de track-uri, iar asta cred că are vreo 10, dar sună bine. Am găsit cumva o simplitate care sună foarte bine. Dacă mă pui s-o fac acum, n-aș putea s-o mai fac. A fost pur și simplu un moment, ca și Neverending, o altă piesă preferată, creată pe aceeași stare. Au fost cele mai spontane piese create de mine, pur și simplu au curs de la sine, iar mie îmi plac piesele care curg.


De unde îți iei inspirația? 

Habar n-am. N-am o rețetă anume. Pur și simplu se întâmplă, n-am nimic de care să mă leg. Mă duc în studio și fac sau nu fac, iese sau nu iese. 


Cu ce aromă ai asocia muzica? 

Nu m-am gândit niciodată la asta. N-am privit niciodată muzica așa. 


Consideri că muzica este ca o navă de explorare a sentimentelor? 

Pentru mine a fost, pe mine m-a scos bine din anxietate. Toți avem anxietățile noastre și încercăm să ne găsim starea aia care ne ajută să mergem mai departe și să facem din anxietate o chestie bună. Așa am compus albumul de la OtherSide, într-o anxietate continuă, iar asta m-a ajutat enorm. A fost o ușurare și m-a făcut să mă cunosc mai bine. M-a făcut să mă accept așa cum sunt și să fac doar ce vreau eu să fac. 


Ai cântat vreodată ca să impresionezi vreo fată? 

Da, pe Ema (iubita). Pentru ea am cântat, o dată. Eram și puțin băut (râde). 


În ce oraș crezi că muzica ta se simte cel mai bine? 

Timișoara, Cluj, Bacău. Cred că în Bacău am avut cel mai mișto concert. În Cluj oamenii sunt mai relaxați, se lasă liberi, se distrează. 


Spune-mi un artist din afară cu care ți-ar plăcea să colaborezi. 

Mi-ar plăcea să lucrez cu Syn, e o tipă din UK, are o voce superbă. 


La ce ai renunțat pentru muzică? 

La stat în fața blocului și mâncat semințe cu băieții. Serios vorbind, cred că am renunțat la multe chestii. De la 14 ani până la 21 de ani am studiat zilnic. Studiam continuu. Mă trezeam pe la 10 și studiam până seara. Deci nu prea ieșeam pe afară, la joacă sau la fotbal. Dar nu simt ca și cum am renunțat la ceva, pur și simplu nu mă interesa să fac altceva. Muzica a venit firesc pentru mine. 


Există vreun film sau serial a cărui coloană sonoră te-a impresionat? 

Da. E un serial, Stranger Things. Eu sunt pasionat de synth-uri, iar în serialul ăsta au folosit unele vechi, de prin anii 80, pe care eu le am în colecția mea. 


Bruno Mars sau Pharell? 

Bruno Mars. 


Rihanna sau Dua Lipa? 

Rihanna. 


Digital sound sau vinyl? 

Digital. 


Dacă viața ta ar fi o melodie, în ce stil muzical s-ar încadra? 

Funk. Îmi bate inima mai tare. Am fost și sunt fan Jamiroquai, iar când ascult o piesă de la el, mă bagă într-un film și e foarte bine. Eu nu dansez deloc, dar dacă îmi pui Jamiroquai sunt cel mai mare dansator. Mă dau peste cap, fac tumbe și tot felul de chestii. Eu chiar mi-am rupt piciorul pe muzica lui, într-un an, de ziua mea. Aveam în playlist numai Jamiro și am dansat până dimineață și atunci am reușit să-mi rup piciorul. 


Dedică-i o melodie copilului, tânărului și actualului Victor. 

Jamiroquai - Canned Heat.



Interviu Cristian Niculae



Comentarii

Mai multe

Moromeții 2

Moromeții 2

Institutul Cultural Român, de la instituţie la brand cultural

Institutul Cultural Român, de la instituţie la brand cultural

TASTE THE CITY / VESPA BUCHAREST

TASTE THE CITY / VESPA BUCHAREST

DANIEL ARSHAM - The Alien Visual Artist

DANIEL ARSHAM - The Alien Visual Artist

Victor Nemeş - ASIA

Victor Nemeş - ASIA

Andreea Bădală

Andreea Bădală

Două scaune. Două cafele. Două I.

Două scaune. Două cafele. Două I.

Metabolismul,  un șef ce nu trebuie supărat

Metabolismul, un șef ce nu trebuie supărat

Cele mai citite

Iubirea necondiționată înseamnă acceptarea emoțiilor și nevoilor de bază ale copilului

Iubirea necondiționată înseamnă acceptarea emoțiilor și nevoilor de bază ale copilului

Cum să îți decorezi casa în culori vii cu ajutorul produselor Meli Melo Deco

Cum să îți decorezi casa în culori vii cu ajutorul produselor Meli Melo Deco

Bogdan Naumovici i-a propus fiului să rămână repetent

Bogdan Naumovici i-a propus fiului să rămână repetent

Therme lanseaza 3 noi parcuri naturale unice in Europa, reunite sub conceptele echilibrului, sanatatii si perfectiunii matematice

Therme lanseaza 3 noi parcuri naturale unice in Europa, reunite sub conceptele echilibrului, sanatatii si perfectiunii matematice

Top 10 pancarte de la protestele anti-guvernamentale

Top 10 pancarte de la protestele anti-guvernamentale

7 trucuri vestimentare pentru o apariție WOW!

7 trucuri vestimentare pentru o apariție WOW!

10 sfaturi ca să fii un protestatar iscusit

10 sfaturi ca să fii un protestatar iscusit

Zece obiceiuri și tradiții despre Florii și Paște, pe care probabil nu le știai

Zece obiceiuri și tradiții despre Florii și Paște, pe care probabil nu le știai