Ce produc companiile auto atunci când nu mai au chef de auto

A dat urzicuţa, Facebook-ul s-a umplut de poze cu ciorbe de lobodă, a ieșit și scrumbia, revoluţia decolteurilor și a fustelor mini a învins, deci începe sezonul bicicletelor. Și, ca să le încadrăm tot la autovehicule, o să vă arătăm în acest număr câteva biciclete cu nume de mașini. (Merge să vă puneţi în căști, dar numai în căști, celebrul șlagăr „Mi-am dorit o bicicletă“ al formaţiei Zorile din Galaţi, acești Queen de la Dunăre.)

Lamborghini – doar 250 de bucăţi

Lamborghini nu putea să-i lase pe Ferrari de capul lor nici aici. 3.600 de euro, fiecare din cele numai 250 de exemplare cu lanţ din fibră de carbon. Specialiștii noștri nu au aflat încă dacă lanţul cu fibră de carbon pică mai des decât lanţurile obișnuite, de la bicicletele copilăriei noastre. Și fiindcă Lamborghiniul de serie arată cam plicticos, vă prezentăm un model realizat de un foarte mic producător estonian, Viks GT, botezat Lamborghini.

Bugatti – peste 7.000 de euro pe kilogram de bicicletă 

Normal că Bugatti trebuia să vină cu unul dintre cele mai mari preţuri: 36.000 de euro pentru 5 kilograme de bicicletă din fibră de carbon. Dacă Bugatti Chiron este 2,4 milioane de euro, iar producţia s-a cam achitat cu mult înainte ca vreun potenţial client să fi testat un Chiron în carne, oase și fibră de carbon, era normal ca bicicleta italienilor să coste cât un Mercedes. Apropo, dacă e din fibră de carbon și ţi-o fură bagabonţii, mă gândesc că nici măcar nu o pot da la fier vechi. În pagina următoare găsiți câteva detalii despre o bicicletă Bugatti din alte vremuri. Italienii chiar au știut mereu să deseneze utilaje.

BMW – electrici și la biciclete

După ce am notat extremele de preţ, trecem la categoria „nici prea-prea, nici foarte-foarte”, adică la un BMW de 3.100 de euro. BMW Cruise e-Bike consumă și curent și poate ajunge la 25 km/h, cam cât aţi prinde și voi dacă aţi fi mai odihniţi. Bavarezii oferă însă adesea, la câte un Mini sau BMW, și o bicicletă pliabilă, de portbagaj, cu care să-ţi faci treaba, nu să te dai mare. Omenia asta pe partea de bani mi se pare de salutat la nemţi. Chiar și o ediţie limitată, ca BMW Cruise M Bike Limited Edition, asezonată anul trecut la BMW-ul M2 Coupé, a costat doar 1.400 de euro. Asta nu înseamnă că, atunci când vor să mai scrie lumea ceva de ei, nu pot anunţa o trotinetă scumpă cât un apartament din Drumul Taberei. Politica de preţ arată însă că BMW chiar vrea să vândă biciclete, nu doar să-și facă reclamă la mașini cu ele.

Aston Martin One-77 Superbike

Am adus și acest Aston Martin, apărut de ceva vreme, doar ca să nu rămână Bugattiul de mai devreme singur. Acest One-77 costă 25.000 de lire, deci se apropie de cei 36.000 de euro, preţul Bugattiului; de notat că Aston cântărește aproape dublu, 9,5 kg. One-77 este tot din fibră de carbon. Pielăria de pe șa și ghidon a fost executată de domnii care au făcut tapiţeria și finisajele și pentru One-77, supercarul Aston Martin. Bicicleta este echipată cu un fel de calculator care să-i spună voinicului din șa câte-n lună și-n stele, după aia să înmulţească, să împartă și să extragă radicali din stelele și luna comunicate iniţial. O să apară și softul care să-ţi spună câte calorii consumă soţia ta acasă, făcând sex cu altul, în timp ce tu pedalezi. Eu am montat pe bicicletă, la nivelul pedalelor, un soft foarte complex, care îmi comunică insistent același lucru de câte ori mă urc în șa. Ceva gen: „Ai îmbătrânit, nene, pedalezi foarte greu!”

Ford – cam ca BMW, dar doar la biciclete

Ford Super Cruiser costă 3.500 de euro și, în modul electric, prinde 32 km/h, deci este mai iute ca BMW. Mă gândesc că BMW-ul, fiind recunoscută pentru sportivitate, reușește să găsească mai bine decât Ford niște pante, unde, pe coborâre, să întreacă bicla americanilor.

Ferrari – mai ieftin ca Ford

2.550 de euro un Ferrari. Nou. Nelovit. Bicicleta italienilor este pentru toţi oamenii săraci cu bani. Cadrul este din fibră de carbon, exact ca la Aston și Bugatti, modele de zeci de mii de euro. Nu înţeleg însă de ce Ferrari nu a venit cu o cursieră de viteză, ci cu o bicicletă de teren. Dar, de când la Maranello se fabrică un Ferrari FF, cu tracţiune 4X4, nu mă mai miră nimic.

Hummer – a plecat mașina, rămânem cu bicicleta

Începem cu Hummer, una dintre cele mai ieftine biciclete cu nume de mașină: 670 de euro. După preţ, nu este omologul pe două roţi al Hummer-ului, ci un fel de Skoda. Mașini cu numele ăsta nu se mai fabrică de mult, așa că, dacă iubeaţi marca, puteţi să vă orientaţi spre o bicicletă. Oshkosh, compania care livrează acum armatei americane modelul ce va înlocui parţial Humvee-ul, nu a anunţat deocamdată vreo bicicletă. Deci cu 670 de euro puteţi să încercaţi să invadaţi Irakul la pedală. Asta dacă rezistaţi și nu vă omoară vreun șofer în București. Cu ceva noroc încă mai puteţi găsi pe piaţă și variantele mai vechi de biciclete Hummer (cu roţi mai mari sau mai mici), cam la același preţ.

SMART

Deși autoturismele Smart sunt încadrabile undeva între mașini și triciclete, oamenii au bifat și o bicicletă hibrid: mușchi plus electrică, ce poate ajunge la 45 km/h. Și la 3.000 de euro. La Smart, ca și la Mercedes, puteţi găsi și variante AMG sau Brabus ale bicicletelor de serie.

PORSCHE RS

Nici aici Porsche nu ţine să iasă cu orice preţ în evidenţă: 7.600 de euro pentru o reţetă clasică cu fibră de carbon, fiabilă și imună la rugină cât să o lași stră-strănepoţilor.

DOAR UN ALT MERCEDES BENZ

Nimic deosebit la bicicleta Mercedes. Un preţ decent de mare, 3.400 de euro, și calitate ca la Stuttgart pentru ieșiri la pădure.

Pininfarina

Încheiem cu un desenator de caroserii auto italian, al cărui model Fuoriserie (9.500 de euro) are înfăţișarea și construcţia retro: cadru de oţel cromat, nu zăpăceli din fibră de carbon.