Cu trenul în India

Să stabilim de la început: Indian Railways e cea mai potrivită modalitate de transport pentru cei care nu se pierd ușor cu firea. Poate ai citit, poate ai văzut un film sau un documentar, poate ţi-a spus un coleg în pauza de cafea de la birou – călătoria cu trenul prin India îți poate oferi plăceri nebănuite în incursiunea ta cvasi-antropologică de la buza misteriosului subcontinent, dar dacă resimți palpitații majore la variațiile culturale încă străine ție – mai bine te abții. Sau iei un avion. Sau stai acasă.

În cifre, căile ferate indiene se traduc prin 7.500 de stații conectate într-o reţea de 65.000 de kilometri lungime. Anul trecut, conform unui studiu, 25 de milioane de pasageri au călătorit zilnic cu trenul în India, dintr-un total de 9 miliarde anual. Din 1853, Căile Ferate Indiene transportă pasageri de-a lungul şi de-a latul țării, cu rute speciale spre Pakistan, Nepal și Bangladesh – ceea ce îi acordă un loc confortabil printre cele mai mari rețele de căi ferate din lume. Asta ca să-ți faci o idee despre magnitudinea unei potențiale călătorii și implicațiile ce decurg de aici.

FAŢA LUXOASĂ A TRENULUI INDIAN

Orice călător care se respectă trebuie să se afle măcar o dată în perimetrul Triunghiului de Aur şi să ajungă acolo cu ceea ce indienii numesc „Palatul pe roţi”. Palace on Wheels e un tren de lux care merge din New Delhi către Rajasthan și în cele din urmă în Agra la Taj Mahal. Fiecare vagon dispune de câte patru saloane de lux, fiecare purtând denumirea și amprenta vechilor state rajpute: Alwar, Bharatpur, Bikaner, Bundi, Dholpur, Dungargarh, Jaisalmer, Jaipur, Jhalawar, Jodhpur, Kishangarh, Kota, Sirohi și Udaipur. O odisee a simțurilor te va purta din cușeta unui maharaja printre forturile, deșertul, sălbăticia și paradoxul vieții unui tărâm plin de mister.

Dacă vrei să vezi India mai de la sud, de la Victoria Terminus din Mumbai te poți îmbarca în Deccan Odyssey, care te va purta din capitala Bolly până pe plajele dinGoa ori în Aurangabad, la peșterile Ajanta și Ellora. În timp ce aștepți următoarea stație, ai la dispoziție o saună, un centru de afaceri, un bar și două restaurante ce servesc cele mai variate feluri de mâncăruri internaționale și locale. Și o sticlă de vin în fiecare cabină. Din partea casei.

Desigur mai există și Maharaja Express, votat în 2012 drept cel mai luxos tren din lume (World Travel Awards), cu finisajedin marmură, argint și cristale Swarovski. Ai de ales între mai multe destinații, printre care, cea mai impresionantă este, de departe, cea cu pornire din Delhi către Fatehpur Sikri, Agra, Khajuraho și Varanasi. 

CÂTE CLASE ARE TRENUL ŞI CUM SĂ-ŢI CUMPERI UN BILET POTRIVIT

În cazul în care plănuiești să te deplasezi pe distanțe mai mari, trebuie să-ţi faci rezervare din timp. Acest din timp înseamnă cel puțin o săptămână înainte de plecare. Să îți cumperi un bilet și să te urci în tren după aia, aşa, ca-n Gara de Nord, e complet exclus. Asta dacă nu vrei să experimentezi cea mai ieftină, agonizantă și interminabilă călătorie la clasa generală. Că tot veni vorba de clase, să ne aplecăm niţel asupra acestui aspect. Majoritatea trenurilor marca Indian Railways pe distanțe mari prezintă o clasificare a locurilor complicată, care necesită răbdare din partea pasagerului străin de sistemul indian.

1A – First Class AC: prima clasă, de obicei un singur vagon, cu 3 cușete de câte patru locuri. Aer condiționat și tapițerie curată. Paturi, așternuturi proaspete șiprize.

2A – AC-Two tier: a doua clasă, fără cușete, cu câte 4 paturi la fereastră și două pe coridor. Aer condiționat, paturi și așternuturi incluse în preț.

3A – AC three tier: a treia clasă, fără cușete, cu câte 6 paturi la fereastră și două pe coridor. La cele 3 clase cu aer condiționat, toaletele sunt identice: stil indian, fără hârtie igienică şi săpun. Următoarele două clase se află printre favoritele navetiștilor locali. 

Sleeper: 6 paturi la fereastră și două pe coridor, ventilatoare și geamuri înțepenite, acestea din urmă respectând legile lui Murphy: când plouă, nu se închid, când te sufoci, nu se deschid. 

Unreserved: înseamnă cea mai ieftină modalitate de a călători cu trenul. Bănci din lemn și toți pasagerii care pot fizic să încapă: în picioare, pe jos, unii peste alții, în orice caz în tren. Cu toții până la destinația finală. 

Biletele pentru primele 3 clase pot fi rezervate și cu trei luni înainte de data călătoriei. Dar nici asta nu e atât de simplu pe cât pare. Mai întâi te duci la ghișeul de rezervări din incinta gării, unde completezi o fișă cu datele tale și cele de călătorie (rută, clasă, numele trenului). Înmânezi do cumen tul și apoi afli dacă există sau nu locuri disponibile.

În cazul în care nu există locuri disponibile la clasele AC, îți poți lua un bilet unreserved la un preț minim, care-ți va permite totuși să te urci în tren, la grămadă. Controlorul îți poate oferi locuri contra cost dacă între timp au fost anulate bilete. Vă daţi seama că trebuie să fii mai norocos decât câştigătorul de la 6 din 49 ca să se întâmple asta, judecând după cele 25 de milioane de pasageri care se urcă zilnic în trenurile din subcontinent. 

Există şi o soluţie de mijloc pentru achiziţionarea unui loc: biletele TATKAL (în traducere liberă–imediat sau urgent). Ghișeul de rezervări pentru biletele TATKAL se dechide timp de o oră (10-11 am), cu o zi înaintea plecării. Costă câteva sute de rupii în plus, însă e o mișcare deșteaptă în cazul în care nu ai un itinerar fix. E varianta pe care eu am mers în repetate rânduri. 

În plus, majoritatea stațiilor importante (Delhi, Mumbai, Chennai) au și un ghișeu special pentru turiștii străini, situat la primul etaj al gării, de unde vei putea săți cumperi biletele, evitând astfel cozile interminabile de la ghișeele generale, unde se înghesuie numerosul popor călător.

CÂND AI AJUNS ÎN TREN 

Infama călătorie cu trenul prin India! Câtă cerneală, sudoare, lacrimi și sânge n-au curs pentru a descrie neverosimila experiență! Nu există pe faţa pământului o introducere mai concretă în cultura indiană decât această experienţă. O pleiadă de obiceiuri și ritu aluri te inundă din toate părțile, de lângă tine, de pe coridor, din celelalte clase, de la fereastra din dreapta. Vei fi primit cu mare pompă, priviri furișe și nu prea, întrebări indiscrete și prietenii ad hoc ca nicăieri altundeva pe lume. Vor să știe de unde ești, încotro te îndrepți, starea civilă, financiară și ocupațională, orientări religioase, istoricul familiei ș.a.m.d. 

Principala ocupație a indienilor în timpul orelor încremenite din tren e să afle multe detalii personale despre vecinii de vagon. Se vor simți flatați dacă le vei întoarce curiozitatea, așa că nu mai sta pe gânduri: e momentul să îţi iei notițe. India nu e țara spațiului personal, așa că nu te aștepta să te lăfăi în voie pe 3 locuri la amiază: unde sunt 3, sigur mai e spațiu pentru încă unul. Sau doi. Vei avea de asemenea ocazia să înveți rapid cum să mănânci fără ajutorul tacâmurilor, doar cu mâna dreaptă. Colegii de compartiment vor fi bucuroși să te îndrume în acest sens. Asta până în jurul orei 10 seara, când picioarele se dezmorțesc, paturile se întind și concertul de noapte începe. Ar fi util să ai un ipod sau măcar dopuri de ureche. Spectacolul de butează cu apariția infameor hijra (al treilea sex, hermafrodiții sau prostituatele), continuă cu cerșetori diformi și insistenți. În partea a doua apar nomazii sadhu (un fel de călugări hinduşi) cu straiele lor portocalii și comercianții ambulanți de dulciuri și alte bunătăţi. 

P.S. Am scris toate acestea de pe patul din stânga jos, în trenul Howrah Mail – care strabate vreo 1.600 km între Chennai și Calcutta, în vreo 30 de ore. Estimativ. În realitate, nu se știe exact. Și asta îmi place cel mai mult. Staționăm în Palasa (?!), unde un puști desculț o învață pe soră-sa câteva trucuri magice cu o monedă. Nu prea i-au ieșit, dar mai are timp să se perfecționeze. Trenul lor încă nu a sosit.

Desirée Halaseh - autoarea cărții Spaţiul dintre nori. Cu rucsacul prin India
Foto: Getty Images