La sfarsitul secolului al XIX-lea, zestrea capitalei se imbogatea cu un elegant palat, construit in incinta manastirii Cotroceni. Cladirea este proiectata de arhitectul francez Paul Gottereaua.
Edificat intre 1893 si 1895 ca resedinta regala, palatul a fost destinat sa adaposteasca familia principilor mostenitori: Ferdinand de Hohenzollern si Maria de Saxa-Coburg Gotha. Alegerea locului nu era intamplatoare, intrucat vreme de peste 200 de ani, Cotrocenii servisera ca resedinta principilor romani, incepand cu Serban Cantacuzino si Constantin Br ...
Citeste in continuareancoveanu, sfarsind cu Alexandru Ioan Cuza si Carol I.
Palatul regal avea sa fie supus mai multor modificari, cele mai insemnate fiind efectuate intre 1915-1926 de arh. Grigore Cerchez. O vreme a functionat aici Palatul Pionierilor, dar in 1977 a inceput restaurarea ansamblului istoric si construirea in paralel a unei aripi noi, pe latura de sud, care adaposteste in prezent presedintia Romaniei. Ultima, si cea mai in incisiva interventie, s-a petrecut in 1984, cand a fost demolata biserica Cotrocenilor. In urma Legii 1/30 din iunie 1990 si a H.G/10 iulie 1991, care stipuleaza utilizarea cladirii istorice ca institutie muzeala, la 27 decembrie 1991 a fost deschis pentru marele public Muzeul National Cotroceni. Traseul muzeografic este, in primul rand, o trecere in revista a arhitecturii interioare, reprezentative pentru fiecare etapa istorica. Astfel, urmand un fir cronologic, vizitatorului i se dezvaluie mai intai expresivitatea spatiilor medievale cantacuzine, apoi fastul si eleganta resedintei regale, iar la ultimul nivel al palatului, acolo unde interventiile restauratorilor au fost mai evidente, ingeniozitatea in recompunerea unei ambiante specifice sfarsitului de secol XIX.
