Zero zero sapte, bang, blam! Si asa e si festivalul. Dupa 7 ani, a crescut de sapte ori, si orasul pare neincapator. Eu am participat ca martor, si incadrindu-ma programului tematic "James Bond in Transilvania" am baut vodca, fiindca martiniul tine de tineretea personajului meu. Shaken and Stirred. Misiunea (aproape imposibila) a inceput cu acel blestemat tren neblindat, in picioare de la Brasov la Cluj, noroc cu Warren Zevon si Lee Clayton, next time I’ll fly... M-am intilnit cu "tiffarii", am stat in sala la gala cu cinefilul presedinte Basescu, maestrul Beligan, doamna Buciuceanu-Botez si diva Catherine Deneuve (premiile de excelenta ale editiei). Corneliu Porumboiu a fost facut chevalier des artes, emotionat, bravo! O tona de filme (spre 150), locatii noi (sa vezi Shine a Light, filmul concert al lui Scorsese despre Rolling Stones in Teatrul National, in loja, ca si cum frontiera dintre ecran si sala ar fi inexistenta). Seria Doc and Roll ar fi cistigat enorm daca ar fi fost proiectata acolo, cu sunet bun si imagine cristal. Altfel caldura si umiditatea, plus disconfortul scaunelor, au inceput sa ma oboseasca, dar nu vad alternativa noilor malluri, aflate la capetele opuse ale orasului (festivalul a facut un experiment drive in la unul din ele), sper in fiecare an ca triunghiul cinematografelor clujene TIFF (Republica, Victoria, Arta) sa se mai modernizeze. Spoturile editiei au fost sapte, inspirate de James Bond , cele mai bune si mai amuzante ale lui Porumboiu, Corneliu Porumboiu si Caranfil, Nae Caranfil. Afisele in schimb duceau spre haiducii lui sapte cai. Premiere mondiale, la filme romanesti, un indie low budget Elevator (George Dorobantu), noua tacaneala psihotronica a lui Daneliuc, Marilena, Gabrea si Calatoria lui Gruber, Boogie (Muntean) si Megatron (Crisan), proapat venite de la Cannes, Nunta muta a lui Malaele, Tache (Igor Cobilanschi), documentarul Podul de flori de Thomas Ciulei (Premiul Zilelor Filmului Romanesc pentru lungmetraj). 12 filme in competitie, printre care un documentar mexican care a primit marele premiu, Trofeul Transilvania: Shakepeare colt cu Victor Hugo, despre o bunica interogata de nepoata ei (regizoarea Yulene Olaizola, de 25 de ani), despre chiriasul sau cel putin enigmatic, Jorge, portrait of... cu rapeluri de Dressed to Kill. Iar publicul a votat un film francez alb-negru in patru scheciuri si un epilog, o combinatie cinefila de Jarmusch, Godard, Kaurismaki si Tarantino, J'ai toujours reve d'etre un gangster / Dintotdeauna mi-am dorit sa fiu ganster de Samuel Benchetrit (Janis si John). Cum s-o fi descurcat James Bond cu TIFF-ul si tiffarii lui nu stiu, ca mie mi-a fost greu sa ma lupt la Diesel, iar in trenul de inapoiere care a fost "zombie and the ghost train" ne-am mai luptat o tura dar tot n-am invins. Deh, festival. Film festival!

Comentarii