Pe vremuri era un banc cretin: "Cum il chemau pe Yehudi Menuhin in casa cand era mic? " (anume Woody Woodpecker pentru cine are nevoie de o precizare). Oare cum il chemau pe Woody Harrelson de la fumat jointuri, "Uite e noul Woody Allen la televizor", si Woody H. zicea, "tare mi-ar placea sa ma fac actor sa joc in filmele lui" (it never happened, probabil de la jointuri)... in fine, sa ne apropiem de subiect. Auto-exilul european lui Woody A., cel mai faimos clarinetist dintre cineasti, ne-a adus Match Point (2005), cel mai bun film al sau de multa vreme incoace. Si cel mai serios, in care la final incearca sa fie Dostoievski, pe care-l parodiase cu treizeci de ani in urma, in Love and Death. Si acum un alt regal, Vicky Cristina Barcelona, premiera la Cannes anul acesta, dar intre ele si doua dude, curiozitati woodice, mai mult schite decit filme. Care acum au poposit pe ecranele noastre aproape simultan. Copii limitate, dar merita mentionate, pentru ca desi Allen face cite un film in fiecare an, de majoritatea lor am fost lipsiti in sala de cinema, iar obiceiul de a le difuza pe la televizor a disparut si el. La 72 de ani Woody e la fel de prolific, filmele sale costa putin asa ca nu are probleme cu finantarea, intodeauna banii se recupereaza cumva. Scoop/Bomba zilei (2006) este al doilea film facut in Anglia (din tripticul sau "perioada engleza" care l-a tras pe Woody pe filiera Miss Marple, Macbeth, Agatha Christie), crime, omicid prin strangulare, otravire si carti de tarot. Aici acestea sunt pretextul unei comedii, un mister criminalistic extrem de debil, pe care nici blondetea Scarlettei (Johansson, aici muza lui Woody 2.0), nici Wolverine/Van Helsing (Hugh Jackman), nici Woody Allen, pe post de Iosefini neindeminatic (deh, putea sa-i dea lectii Jackman din Prestige si chiar Scarlett, care a fost pe post de asistenta acolo), nu-l fac sa fie mai putin fisiit.

La polul opus, Cassandra's Dream/Visul Cassandrei (2007) este o drama apasatoare, pe care tonul nu o salveaza, asa cum nu-si salveaza nici personajele. Fratii disfunctionali material Colin Farrell si Ewan McGregor sunt un fel de Heckel si Jeckel, Beavis si Butt-head din Fawlty Towers. Unchiul lor diabolic, Tom Wilkinson, le da ceva de facut, anume o crima. Un film sec si downbeat, mai la locul lui la Haneke sau Mike Leigh decit la Allen. Pe aceiasi tema dar mult mai bun, Before the Devil Knows You're Dead, al lui Sidney Lumet. Cu o mentiune interesanta, de la Farrell, care zice ca a avut mai putine duble tot filmul decit la o singura scena din Miami Vice. Pentru cei mai pretentiosi ramin Woody Allen-urile de la MGM, acum scoase pe dvd in Romania (de la Annie Hall la Shadows and Fog). Pina la Vicky Cristina Barcelona, care e un Allen excelent si moral ambiguu. Se pare ca soarele spaniol i-a facut mai bine lui Woody decit ceata londoneza.

Comentarii