"Printesa de Montpensier" (adaptare a romanului omonim scris de Doamna de Lafayette ) e o foarte frumoasa declaratie de dragoste facuta peisajului francez de la tara din partea lui Bertrand Tavernier, care in cel mai recent film al sau incearca, pe langa un joc generos cu spatiul, sa exploreze, sub pretextul unui demers istoric, societatea, atmosfera si pasiunile secolului al XVI-lea. Pariul regizorului nu este adevarul istoric - el nu are aici vocatia unui cercetator al datelor exacte, cat ochiul unui artist care fura si pune laolalta texturi, peisaje si atitudini pentru a spune o poveste de atunci, care poate ramane placuta acum chiar si la a doua vizionare. Pe langa toate astea, un interes aparte este acordat bustului generos al frumoasei blonde Mélanie Thierry, dezgolit in momente cheie de somptuoase rochii de epoca.
    Pe fundalul razboiului religios dintre catolici si hughenoti, in jurul unei mari frumuseti de la curtea franceza din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, Marie de Mezieres (Melanie Thierry), se tes pasiuni violente. Rivalitatea dintre doi veri nobili, Ducele de Guise si Printul de Montpensier, adica cel pe care il doreste cu patima si cel care ii devine sot prin decizia parintilor, intruchipeaza doua valori opuse de aristocratia franceza a vremii: ratiunea, care trebuie urmata cu strictete si pasiunea, considerata sursa decaderii morale si a greselilor lumesti. De fapt ea este cea care sta in calea intereselor materiale si a tranzactiilor de orice fel - detalii ce intrau in programul oricarei casatorii aristocrate.  Si daca demersul lui Tavernier e usor feminist - in sufletul eroinei se ciocnesc cele doua valori, iar ea, desi vine dintr-o epoca in care soarta femeii este supusa deciziilor de la curte, actioneaza in interesul propriu asumandu-si consecintele -, iar set-up-ul e istorc, vibratia din spatele evenimentelor e universala. E suprinsa o anumita suplete a personajelor, care, intr-o poveste de factura clasica, iubesc cu pasiune romantica, se misca liber si cuceresc spatii vaste. Ca propunere cinematografica nu e zdrobitor, dar e cu siguranta un film bine facut care se misca vioi si interesant prin rafturi prafuite de biblioteca.

Comentarii