Se pare ca pe vremea celor care se pling astazi de generatia cu virsta cuprinsa intre 16 si 25 de ani, tinerii erau niste ingerasi pampalai, cuminciori si inofensivi, supradotati si imuni la virusul realitatii. Ipocrizia unor verdicte de genul asta vine dintr-o cosmetizare care idealizeaza superficial si in defavoarea ei poate cea mai incitanta virsta. M-am plictisit de lamentatia generala legata de ineptia si incultura tinerilor. Nu poti sa-i cataloghezi fara sa tii cont de schimbari fundamentale de receptare, nevoie, atentie, intentie si, mai ales, de fluxul informational in care se formeaza.

M-am intors de curind de la Festivalul de Teatru de la Piatra Neamt pentru care am facut selectia la categoria scoli de teatru. Si-o sa va dau o veste buna: foarte multi dintre tinerii absolventi ai Universitatilor de Teatru din Bucuresti, Iasi si Cluj au un discurs teatral coerent, sint rigurosi si preocupati de detalii si de explorarea fizicalitatii, creeaza roluri in care accentul pus pe emotional nu deviaza in patetic si nu au, nici pe departe, blazarea de care se vorbeste de cele mai multe ori.

Si-o sa va dau si citeva exemple. Spectacolul regizat de Radu Apostol la Teatrul Vasile Alecsandri din Iasi cu proaspeti absolventi si un actor angajat al teatrului, With a little help from my friends e povestea unor tineri care fug la mare si prelungesc o noapte de coma in zorii unei morti premeditate. E o mostra de teatru-concert live, in care tensiunea corporala, dinamica dramaturgica a gesturilor, relatia frontala cu publicul, fentarea conventiilor la vedere si dinamitarea ramelor de joc propuse construiesc un tip de montare vitala pentru o generatie de actori si de spectatori care au nevoie de acest teatru cu vedere spre visceralitatea unei virste nelinistite.

Lari Giorgescu in L-V: 8-16 este genul de actor cu care se poate face aproape orice. Flexibil, o combinatie pe muchie intre inocenta si forta fizica, Lari Giorgescu e protagonistul unui performance in care trece prin mai multe etape de viata, fiecare decupata prin acumularea de conventii socio-teatrale. Lari Giorgescu are o capacitate uluitoare de a-si supune corpul unui bombardament de reactii hiperteatrale, extrem expuse care se regasesc in calupul destinat fiecarei virste. E baietelul dependent de guma de mestecat, de testoasele Ninja si de otrava cu care omoara un ponei pentru ca nu mai suporta sa-l vada calarit de toti copiii. E pustiul care repeta dement formule chimice, fraze in engleza si franceza, conjugari si definitii de manual. E tinarul care ar putea sa dea delete unui job anost, dar nu o face. in schimb isi face... Mergeti la Teatrul LUNI de la Green Hours sa vedeti ce.

Comentarii