"Ucenicul vrajitor" seamana prea bine cu un film de televiziune: e confortabil, previzibil, fara sa fie remarcabil sau macar abil. Ca orice film produs de Jerry Bruckheimer, e un film comod, pentru minti lenese. Nicholas Cage e haios in rolul unui vrajitor (fara motor) cu nume rezonant, Balthazar, fost ucenic al lui Merlin, care i-a ramas credincios si dupa moartea acestuia, luptand impotriva celorlalti discipoli care l-au tradat pe celebrul vrajitor: Maxim Horvath (Alfred Molina) si Morgana. Dar haios nu inseamna comic si nici ca-l veti vedea pe Cage calare pe matura; in rolul lui Balthazar, el stie sa scoata atat cat ii trebuie unui mare actor ca sa nu se piarda in peisaj - mai ingana cateva vraji fara sa renunte la privirea de psihopat, mai da cateva dume cu zambetul acela... De restul au avut grija scenaristii si baietii de la efecte speciale, caci Balthazar-cel-in-trenci-de-piele calatoreste pe o pasare de otel, arunca bile de energie si formuleaza explicatii stiintifice pentru ce stim din carti ca se cheama magie (Asa am aflat, de pilda, ca vrajitorii poarta inel pentru ca este un mai bun conducator al energiei interioare si ca pantofii cu varf ascutit preiau mai bine energia din pamant. Satisfacator, zic!)
Rolul lui Balthazar e sa il gaseasca si sa il instruiasca pe Primul Merlinian (urmasul direct al lui Merlin), singurul capabil sa o distruga pe Morgana, cand va fi eliberata. Bineinteles, il gaseste (in persoana unui student la fizica) si il instruieste. Si, previzibil, pustiul se indragosteste. Spoiler aert: de descurcat se descurca, tipul pune si fata, si vrajile la degetul mic si, din nefericire, totul se termina cat se poate de bine.
In afara de niste efecte speciale cu un dragon de hartie care prinde viata in Chinatown si de o scena-citat care aminteste de un moment antologic Disney (din "Fantasia"), puteti sa ziceti cu toata inima skip.      

Comentarii