Milan KUNDERA

Testamente tradate

Traducere: Vlad Russo

Editura Humanitas, 2008

Celebru scriitor, autor al unor romane de referinta, precum Gluma, Insuportabila usuratate a fiintei ori Nemurirea, Milan Kundera (nascut in 1929, in Cehoslovacia; din 1975 s-a stabilit in Franta) este si un excelent eseist. In amplul eseu intitulat Testamente tradate, Kundera vorbeste despre interpretarile eronate, "kitschificatoare" din cultura, preluate rand pe rand de o multime de comentatori, persistandu-se astfel in greseala, perpetuand-o. Ce este umorul in literatura, cum trebuie sa-l privim, cu spranceana moralizator ridicata sau cu detasare, cu "placerea stranie nascuta din certitudinea ca nu exista certitudine", ca nu exista, asadar, decat fictiunea, ca ea este singurul adevar pe care il cunoastem? Cum s-a nascut kafkologia si cat de justa este ea? In ce consta ratiunea de a fi (Daseinberechtigung) a muzicii? Ce e superficial si ce e profund in muzica? Unde se termina muzica si unde incepe zgomotul? Ce se intampla cand un dirijor modifica partitura unui compozitor genial? Sau cand un profesor de literatura cauta cu orice pret sa raporteze un text literar la biografia autorului? La toate aceste intrebari si la multe altele, raspunde cu totul sclipitor Milan Kundera, dand dovada de o mare eruditie. E remarcabila paralela permanenta pe care autorul o face intre muzica si literatura, nimic nu-l opreste sa treaca de la Kafka la Stravinski, ori de la Janacek la Nietzsche si Hemingway.

Comentarii