Editura Cartier a reusit remarcabila performanta de a publica pentru prima oara in limba romana versiunea integrala a celebrului jurnal tinut de Gide din 1890 pana in 1950. E o carte ce nu poate lipsi din biblioteca cititorilor adevarati.

Totusi, nu inteleg cum de a luat nastere gidismul, cum de au fost influentati atatia intelectuali remarcabili de acest om sec, admirator al comunismului, pedofil, exhibitionist fara margini, ipocrit si grandoman. Modul in care Gide se raporteaza la comunism tine de un anumit teribilism intelectual, de o maimutareala specifica multor occidentali, in special francezi, din acele vremuri.

Din dorinta de a-si justifica existenta, Gide insista pe ideea ca individualismul si comunismul sunt compatibile. E un scriitor francez de succes, care calatoreste foarte mult, in special in tarile care ii ofera prada sexuala (acesta fiind, de altfel, criteriul care facea ca o tara sa i se para interesanta sau nu). Gide afirma ca intelepciunea incepe acolo unde sfarseste teama de Dumnezeu. Nu are rost sa insir aici toti inteleptii care au trait cu teama lui Dumnezeu. Lumea pe care o propune Gide, o lume fara Dumnezeu, este una dezumanizata, atroce, imorala.

Un om putred acest Gide, dar pe care nu-l putem ignora.

Andre Gide

Jurnal (vol. I-IV)

Traducere:

Cezar Sandu-Titu,

Alexandra-Andreea Sandu - Titu si Raluca Varlan,

Editura Cartier, 2008

Comentarii