Personajul din "Inamicii publici" al lui Michael Mann, John Dillinger, a fost cel mai carismatic, inteligent, stilat, celebru si cautat jefuitor de banci din America. Si unul dintre cei mai raufacatori dintre iubitorii de filme. O spun biografiile, fotografiile si cartea ultradocumentata a jurnalistului Bryan Burrough, "Public Enemies (...)", sursa filmului. Sansa lui nu a fost doar ca a lovit in perioada crizei din '30, cand capitalul de imagine oferit de public jefuitorilor era generos (oamenii erau falimentati de banci, deci era in regula ca un tip irezistibil sa-i razbune), iar sistemul de investigatii american era un crochiu nefericit al FBI-ului de azi (si un parc de distractii pentru criminalii inteligenti). Partea mai frumoasa e ca Dillinger a fost contemporan cu aparitia filmului cu gangsteri, iar aura de star pe care o avea si prin care ii facea pe toti se datora fidelitatii lui pentru acest gen, asa cum stilul criminalilor de pe ecran se datora gansterilor din viata reala. In mana lui Mann, ultimele luni ale lui Dillinger se transforma in spectacolul exploziv si tandru al unui performer de geniu, care, in interpretarea lui Johhny Depp, gaseste adevarul propriului rol si eternitatea unui star de cinema. Nu e clar unde se termina Dillinger si unde incepe Depp, unde se termina carisma gangsterului si unde incepe sarmul vedetei; nici cat din imaginile filmate in digital, pe alocuri terne, pe alocuri stralucitoare, intotdeauna frontale si deloc amabile cu personajul, vor sa reconstituie realitatea sau sa ii inchine un omagiu. Dar lipsa asta de claritate e criminala.

Comentarii