Pare firesc sa traiesti in oras si sa iti doresti sa fii mereu in alta parte. Marea majoritate pare sa considere asta un concept valabil doar in timpul executarii programului de concediu.

Schizofrenia in care suntem incurajati sa ne complacem e mediul perfect pentru dezvoltarea microbului monotoniei.

Rupem lantul doar in week-end, la team-building sau in concedii. Si atunci cu grija, ca dusmanul de la resurse umane pandeste tot timpul. Sau fara jena, pentru ca suntem la all-inclusive. Oricum, totuna.

Am o casa in salbaticie pe care am vazut-o destul de rar in ultima vreme. Am un snowboard pe care l-am folosit la fel de rar, desi ma face very happy. Nu mai vorbesc de casca de snowboard, in care am inceput sa cred din ce in ce mai tare. Desi sunt din nastere pregatit sa imi vad de treaba mea, m-am trezit destul de serios in ultima vreme. De-asta, m-am bucurat cand am fost trezit pe intuneric si incurajat sa ma misc mai repede, pentru ca mergem la partie, Razvan. Neprevazutele astea enervante la inceput, dincolo de care se ascunde placerea ta de om liber, sunt ceea ce respingem in primul rand.

Nu ma duc sa caut copaci pentru livada, pentru ca trebuie sa ma intalnesc cu un tip cu care pot rezolva totul la telefon. Nu imi respect bucuriile, pentru ca biata constiinta imi spune ca trebuie sa fiu mereu in alta parte decat vrea sufletul meu. Chestiile astea par imposibile in teorie, dar adorabile in practica.

Tema: Unde gasiti o mancare de stevie?



razvan@exarhu.ro

Comentarii