Si pe Facebook Twitter

Va rugam asteptati
Prima pagina  ·  English version  ·  Feed-uri RSS  ·  Blog  ·  Concursuri  ·  Harta interactiva  ·  Stiri si evenimente

Despre clubbing - parerea mea

Publicat de Ana M. Calin in categoria Muzicale si nu prea

Intamplator, desi nu fara voia mea, am ajuns sambata trecuta intr-un club. Acolo avea loc o petrecere la care am fost invitata si, initial, bucuroasa sa particip. Lume multa, bine imbracata, alta lume...de ce nu ? Chiar daca sunt obisnuita mai degraba sa merg in cluburi cu scena si instalatie de sunet, in sali de concert sau pe stadioane, am calcat pragul luxosului stabiliment, luminat cu spoturi ametitoare, spunandu-mi ca trebuie sa incetez odata cu prejudecatile. Cat s-au foit invitatii, la lumina plasmelor, cautandu-si locurile rezervate pe canapelele voluptoase, s-a auzit in boxe un chill out in surdina. Am intrebat, precauta, ce fel de muzica se va asculta in seara cu pricina. De dans, mi s-a zis. Exista si un dj vestit, dar vine dupa 2 a.m. Foarte bine, am zambit pe sub gene, la ora aia o sa fiu in pat.

N-au trecut 5 minute de zambet increzator. N-au trecut nici 2. Brusc, din boxele imprastiate peste tot, s-a aruncat asupra noastra "muzica de club". Basi infernali din toate directiile. Secventa aceea repetitiva de ritm pe care o aud foarte bine din unele masini cu geamurile lasate, la stop. Canapeaua se zguduia cu putere. M-am uitat in jur. Oamenii care pana atunci statusera de vorba despre una-alta, fusesera indepartati deja de muzica. Majoritatea. Unii mai incercau, racnind, sa-si duca mai departe conversatia. Priviti din afara, aratau ca si cum ar fi urlat intr-un acvariu. Altii, destui, stateau ghemuiti pe canapele, privind in gol, parca incercand sa se detaseze cumva de sunetul monoton, dar asurzitor. Si mai erau si clubberii. Cei care se ridicasera si dansau. Poate mai bine zis repetau la nesfarsit o miscare. Nu dansau intre ei, ci de unii singuri, concentrati asupra ritmului impus de dj. Incet- incet au ramas doar doua tabere. Cei care mai vorbeau la inceput amutisera, adaugandu-se grupului de pe canapele. Noi jos, ei sus. In acelasi ritm.

Cineva mi-a zis cu tristete ca muzica asta parca "insularizeaza". Fiecare sta pe locul lui, fara sa comunice cu cei din jur, unii fiindca nu vor, ceilalti fiindca nu mai pot. Si daca va duceti intr-un club si va uitati cu atentie, cat rezistati, veti observa ca, intr-un fel sau altul, muzica aceasta este prima care reuseste sa desparta oameni.

Promo

Comentarii

Fara comentarii

Alte articole de Ana M. Calin

We salute you!

Sala Papp Laszlo din Budapesta e luminata slab. Peste tot clipesc ritmic, rosu si jucaus mii de perechi de cornite AC DC. E ora 20:00. Atmosfera, grea de asteptare, e taiata de primele acorduri ale trupei de deschidere. Desi spectatorii o ...
· Citeste in continuare

Oigan - Sex With Onions

Imi place cand am ocazia sa vad ce e in capul (muzical) unui membru dintr-un grup de rock. Sunt convinsa ca in existenta colectiva din grupul cu mai multe capete (muzicale) fiecare are tresariri si idei care din varii motive nu-si gasesc lo ...
· Citeste in continuare

O evadare nereusita

Publicul n-a fost atat de surprins sau dezamagit pe cat ma asteptam, la concertul Sting. Sala a ascultat cu rabdare piesele inedite de pe "Song From The Labyrinth". Ucenic studios al lui John Dowland, Sting vrea sa recupereze o parte din ...
· Citeste in continuare

Democratia lui Rose

La 10 ani dupa ce ramasitele trupei s-au strans in studio, iar Axl a dat drumul la moara declaratiilor, aparitia unui nou album Guns'N'Roses devenise deja o problema de onoare a Americii. Mult mai iubit, dar la fel de ridiculizat ca presed ...
· Citeste in continuare

mic eseu despre muzica tare

Joia trecuta mi-a trecut pentru prima oara prin cap ca "Baga sunetul mai tare daca vrei sa te combini/ Baga-ti capu-n difuzoare, baga-ti capul in vecini/ Sunetul mai tare, sa se-auda peste tot/ Sa se-auda din masina, daca stai la stop" al V ...
· Citeste in continuare
© Copyright 1998-2012 KOPA Publicatii SRL. Toate drepturile rezervate.