Pentru ca s-a terminat era radiourilor care-si imprumutau numele din urmatoarele zone: buze, continente, "varsta ascultatorilor nostri", stari pozitive, Che Guevara. Iertati-ma, dar botezul unui radio nu-i un joc cu Tari, Orase, Munti, Ape... Banuiesc ca nici Yang si Filo nu jucau T.O.M.A.N.A.P cand si-au numit jucaria Yahoo! Nici Page si Brin nu s-au sfiit de conventii cand i-au zis masinariei lor Google.

ZU nu-i nici prescurtarea de la Zona Urbana, nu vine de la "zurliu" si nu-i nici macar Zuzu la juma' de litru. ZU e neterminat pentru ca nu vrem sa dam totul de-a gata, un brand la cheie, il lasam pe fiecare dintre ascultatori sa si-l construiasca singur, sa-l personalizeze dupa nevoile intime.

Tocmai pentru ca ZU nu-i previzibil, am putut sa mazgalim intrebarea "Who is ZU?" pe pancarte plimbate prin oras, pe cearsafuri intinse pe balcoanele din marile intersectii… iar altii au preluat-o viral si au desenat-o pe zidurile triste ale orasului in forma de street art, sau cu frisca, pe trupurile incandescente ale iubitelor.

ZU nu e radio, desi il vei putea asculta din 29 septembrie pe 89 FM, in Bucuresti. ZU e vibratia strazii. Sprijina-te intr-o joi dimineata, pe la noua, de o coloana de la Romana. Il vei auzi. Diesel, injectie, claxon, sirena, scut de protectie lovind bordura, pornit de pe loc cu a doua, scartait de roti, frana violenta pe galben, sunetul de deschidere al Windows-ului, buzz-ul de pe mess, caraitul espressorului cand macina boabele, scrasnitul pietrei cand aprinde flacara brichetei, bazaitul scurt si ferm al copiatorului, "Ce, ba, ti-a luat ma-ta bulevard!?", "Honey, mi-am luat Hermes, ca Vuitton au toate!", "Atentie, se-nchid usile!".

Let's do the ZU! Viata e un "perpetuum-zbarnaie".

Comentarii