Marea Pata se pregateste ca o expozitie vulnerabila. "Toate neputintele mele sunt la vedere" pare sa spuna autorul ei - in lucrarile expuse, ca si in volumul omonim expozitiei, lansat in seara deschiderii si semnat de acelasi Sorin Neamtu.

Oferind in titlul expozitiei sale o metafora nebuloasa, Sorin Neamtu se expune ca un pictor in criza, gata sa riste integritatea propriei productii artistice prin actiuni menite sa-i biciuiasca si violeze patternul creativ. In consecinta, picturii masive si monolitice pe care o practica in mod curent i se va opune interstitiul; soliditatii si evidentei i se va juxtapune dubiul; modelului stabil si incoruptibil ii va corespunde, de asta data, exemplul fragmentar si tranzitoriu.

Pe vremea cand era in Celebrul animal, Neamtu mima naivitatea si miza pe naivitate. Stupoarea pe care incerca s-o provoace era de fapt seductie. Acum, Neamtu nu vrea sa placa, nu cauta complici si intimitate, nu stie sa consoleze.

Toate intrebarile si rabufnirile artistului se vor infatisa, in Marea pata, deloc sau foarte putin atenuate. Martorii acestor dubii, privitorul si cititorul Marilor pete, se vor simti poate agresati, brutalizati si, nerecunoscand nici un fel de indreptatire pedagogica, stupefiati.