Nu mai tii minte exact daca stilourile chinezesti aveau pompita actionata de o lamela sau rezerve de unica folosinta. Ai uitat ca pe bancnota de 25 de lei era portretul lui Vladimirescu. Nici picurat cu ceara nu-ti amintesti de sticlele pentru lapte cu gura generoasa si capac din foaie de aluminiu, care in cancelaria scolii generale mai erau folosite si ca vaza pentru garoafele primite de dascalite. La intrebarea ''ai folosit vreodata creioanele mecanice Kooh-I-Noor cu mina groasa, fabricate de cehi?'', raspunsul tau e ''Nu cred''. Nu ai intrat in vreo tutungerie sau agentie loto dupa '90 ca sa stii ca in vitrina ghiseului atarnau calendarele de buzunar cu italience topless. De cand n-ai mai auzit ca, dupa o intalnire providentiala sau o faza memorabila, cineva sa rosteasca replica ''Asta-i momentul Kodak''? Nu-ti provoaca nicio emotie reauzirea replicilor ''Stop! Acum trec eu! Suna clopotelul!'', ''Oan, ciu, fri, Pamela vrea copii!'', ''Titan Ice. Alta viata", ''Copii, hai in casa ca incepe Dallasu'!'' N-ai batut niciodata o minge de 35 sau un Artex, n-ai dat la schimb 2 Pif-uri pe-un Rahan, n-ai sunat nicicand cu taxa inversa de la un oficiu PTTR, n-ai ascultat Ora Vesela, n-ai jucat nici gropita, nici ratele si vanatorii si nu stii care e rima la ''Intr-o farmacie sta un porc si scrie...''