Ca sa te distrezi citind Cum te poti rata ca scriitor (Editura Humanitas, 2009) e nevoie de un singur lucru: sa ignori sentimentul de mila care te incearca fata de autorii comentati de Alex Stefanescu. Eu, drept sa va spun, m-am amuzat fara oprire (vai, sunt un ticalos!).

De cele mai multe ori, criticul se foloseste de umorul involuntar al scriitorilor, comentand sugestiv fragmente alese din "operele" acestora, ca in exemplul urmator:

"Protagonistul romanului o gazduieste la un moment dat, in propria lui locuinta, pe o femeie frumoasa, Madalina, si, ca in atatea romane (sau filme) americane, ii respecta intimitatea. Ea ramane in sufragerie, in timp ce el, discret, se retrage in dormitor. Iata insa ca femeia ii bate la usa:

- Am nevoie de un prosop.

Bineinteles, eroul lui G.P. nu profita de ocazie. Ii spune de unde poate lua un prosop si se culca singur in patul lui.

Aici apare insa si un element de originalitate: intins in pat, barbatul se intreaba daca femeia va gasi sau nu va gasi hartie igienica la toaleta.

Se creeaza astfel un moment de suspense, in stilul lui G.P."

Alex Stefanescu a scris intreg numele autorului, eu insa am indraznit sa intervin, folosind doar initialele. Nu vreau sa-l necajesc si mai tare pe G.P., desi, dupa ce te-a lovit biciul lui Alex Stefanescu, orice alta critica nefavorabila nu mai poate parea decat o mangaiere pe crestet. Pe de alta parte, G.P. (precum si toti ceilalti autori alesi de Alex Stefanescu pentru a ne arata cum te poti rata ca scriitor), din momentul in care si-a facut publica creatia trebuia sa stie ca se expune riscului de a fi comentat negativ de critici. C'est la vie!

Comments