Cere-te afara. Sari din cerc si lasa-l sa se invarta alienant cateva ture fara tine in interiorul lui. Dincolo de cerc nu e Linistea. Pentru ca Linistea e pulbere de stele si nu o gasesti pe Pamant. Dincolo de cerc e NeLinistea. Firul de iarba, trunchiul de copac, haloul de lumina, piuitul de pasare. Asta e NeLinistea.

In interiorul cercului esti un atom. Esti cea mai mica diviziune a unei substante. Pentru sistem insemni o masa neglijabila, dar in calculele nucleare macar reprezinti ceva. Singur esti nefolositor. Impreuna cu zecile de mii de frati ai tai constitui Indispensabilul. Totusi, pentru a te simti bine, savantii ti-au inventat si o unitate de masura. U.M.A. (unitate de masura atomica). Iar board-ul Cercului a inventat pentru tine masina de serviciu, abonament GSM platit de companie si o excursie anuala cu familia pe banii lor.

Dincolo de cerc nu mai esti nimic. Dar chiar nimic. Nu mai ai nici macar forma. Stai pe buza unui lac si priveste-te in oglinda apei. Esti o umbra incerta, e de ajuns ca un biet peste sa-si puna in miscare inotatoarele si trasaturile tale ferme se pocesc, iar o piatra plesnita in apa sau desantul unei frunze te vor descompune total.

M-am plimbat saptamana trecuta pe Domeniul Stirbei din Buftea. Hectare intregi de padure, zeci de arbori seculari, o palma de lac, gazon englezesc, o cripta a familei si castelul in care si-au consumat iubirea nelegitima Regina Maria si printul Stirbei. Miroseau salcamii, adia si odorul de iarba tocmai cosita si venea pe la nari si o banuiala de ploaie torentiala. Asta e parfumul pe care as vrea sa am putinta de a-l reduce la o singura esenta, pe care sa o pastrez intr-o sticluta pe etajera din baie. Numai ca, pus in fata NeLinistii, iti descoperi nevolnicia si becisnicia.

Dar eu insist sa te ceri putin afara. Decat ceva intr-un mare Nimic mai bine nimic intr-un Mare Ceva.

Comments