In Romania se cunosc prea putine lucruri despre literatura belgiana, fie ea flamanda ori valona, si e pacat. In momentul de fata, cel mai cunoscut reprezentant al ei este, fara indoiala, Amelie Nothomb. Scriitoare de limba franceza, Amelie Nothomb este publicata de catre Editura Polirom, cartea ei cea mai importanta fiind Uimire si cutremur. Apoi sa nu-l uitam pe Georges Simenon, publicat la aceeasi Editura Polirom, parintele celebrului inspector Maigret. La Editura Humanitas au aparut Michel Ghelderode si Hubert Lampo, la Corint - Charles De Coster, iar la Cartea Romaneasca - Georges Rodenbach. Cam atat stiam pana de curand. Am avut insa sansa ca la Targul Gaudeamus de anul acesta sa gasesc la standul Delegatiei Wallonie-Bruxelles aproape tot ce s-a tradus la noi in ultimii ani din literatura belgiana de expresie franceza. Astfel, am constatat ca meritul cel mai mare in popularizarea acestei literaturi ii revine Editurii Fides din Iasi (o editura care publica multe carti valoroase, dar care este prea putin cunoscuta), printre autorii aparuti aici numarandu-se Camille Lemonnier, Maurice Maeterlinck, Carlo Masoni, Michel Lambert, Jean-Luc Outers, Maurice Careme, Henri Cornelus, Andre Sempoux, Jacques De Decker, Jean Jauniaux si Bernard Tirtiaux. N-am gasit insa nimic, nici la Fides si nici la o alta editura, de Emile Verhaeren.

In privinta traducerilor din literatura flamanda a Belgiei, situatia se prezinta mult mai prost. Daca Hendrik Conscience, un autor care a pierdut foarte mult din stralucire, inteleg de ce nu a mai fost tradus, nu la fel de intelegator sunt in cazul unor scriitori precum Johan Daisne, Hugo Claus ori Louis Paul Boon, nume majore in proza secolului XX. Chiar si lui Gerard Walschap ar trebui sa i se mai acorde o sansa. A aparut, totusi, la Editura Univers (in colectia Cotidianul) romanul Slaap!, al tinerei autoare Annelies Verbeke. Tot e ceva.

Comments