Si pe Facebook Twitter

Please wait
Sign Up  ·  Login
Home Page  ·  Versiunea in limba Romana  ·  RSS Feeds  ·  Blog  ·  Contests  ·  Interactive Map  ·  News and Events

Cartea nu-i un simplu obiect

Published by Ciprian Macesaru in the Book category

 Am citit de curand cateva randuri despre Metamorfozele lui Ovidiu si mi s-a facut tare "pofta" de cartea asta. Deh, sindrom de snobism. M-am napustit asupra bibliotecii, dar am constatat ca nu mai am decat traducerea in proza a cartii. Cui am imprumutat traducerea in versuri nu-mi pot aminti. Am pierdut multe volume astfel. Mereu mi-e jena sa refuz pe cineva care imi cere o carte. Cand incerc, persoanele respective se arata jignite. Prin urmare, cedez, apoi cartea nu mai ajunge la mine decat dupa foarte mult timp, si asta numai fiindca am indraznit sa le atrag atentia respectivilor ca au uitat (?) sa mi-o inapoieze. Alteori, insa, nu o mai recuperez. Chestia e ca tot eu ma simt aiurea, de parca as fi un obsedat, caci, nu-i asa?, ce-nseamna nebunia asta a mea pentru niste obiecte de hartie, pentru niste pagini tiparite adunate intre coperte, daca nu o obsesie? Cand, dupa vreo doi ani, i-am cerut cuiva inapoi cartea pe care i-o imprumutasem, mi s-a aruncat in fata o vorba ca un pumn de sare: "Dar ce, draga, ti-era teama ca nu ti-o inapoiez?!". Am intrebat: "Ai citit vreun pic din ea?" "N-am avut timp", mi s-a raspuns. "Ok, spune-mi cand ai timp s-o citesti si ti-o dau din nou", am zis. Urmarea: persoana aceea n-a mai vorbit cu mine vreodata. Desigur, am prieteni care nu intra in categoria celor despre care am vorbit mai sus, sunt oameni la care tin foarte mult si carora le imprumut si daruiesc cu cea mai mare placere carti, sunt oamenii mei normali. Dar sa nu ma indepartez de chestiunea dureroasa. Cineva ma sfatuia sa incerc sa-mi recuperez cartile abordand o tehnica mai putin "jignitoare", adica sa spun cam asa: "Am nevoie de cartea pe care ti-am imprumutat-o, fiindca ma tot sacaie cineva sa i-o dau". Sfatul nu-i rau, dar sa nu te-apuce dracii gandindu-te ca trebuie sa minti pentru a lua ceva care de fapt iti apartine? Eventual te mai si balbai, de te prinde ala cu cioara vopsita si-ti bate obrazul. Si-atunci ce-ti mai ramane de facut? Fie il injuri zdravan si-ti vezi de drum, fie pleci capul si spui spasit: Iertare! Am gresit. 

 

 

 

Promo

Comments

No comments

Other articles by Ciprian Macesaru

Cinematograful gol

In Cinematograful gol (Editura Polirom, 2011, prefata de Radu Cosasu, colectia Ego -grafii) avem, cum bine a spus Bogdan Romaniuc in Suplimentul de cultura (nr. 335, 3 decembrie 2011), niste „reportaje intime”. Tonul publicistul ...
· Read More

Ati citit Haia Sanis?

Literatura romana cred ca nu si-a gasit nici pana azi o evaluare intru totul echilibrata. Multe opere importante au ramas daca nu in umbra, cel putin in penumbra. Pe de alta parte, sunt destule opere anoste care sunt discutate si rediscutat ...
· Read More

Si un' te sui cu asta?

*** Valeria Sitaru, actrita si profesoara la UNATC, este si scriitoare. A publicat: Mic tratat de obstetrica teatrala (2004, Ed. Paideia), La stradute (Ed. Prier, 2006) – „monologuri despre strazile din Bucuresti”, dupa cu ...
· Read More

Contorsionista

 *** La finele anului trecut a aparut la Editura Humanitas un volum de povestiri (Contorsionista) semnat de T.O. Bobe, autor cunoscut mai ales pentru romanul Cum mi-am petrecut vacanta de vara, ajuns in 2011 la a treia editie (Ed ...
· Read More

Curat murdar

Stefan Caraman, cunoscut mai ales ca dramaturg, a trantit pe piata noastra literara o caramida miller-bukowskiana, un roman poetic-dirty-porno de peste 600 de pagini, gata sa scandalizeze pana la cerul Academiei si inapoi. Pe coperta nu ...
· Read More
© Copyright 1998-2012 KOPA Publicatii SRL. All rights reserved.