Almudena Grandes

Varstele lui Lulu

Traducere de Mihai Elin

Editura Humanitas, 2007

Nu pun prea mare pret pe textele de pe spatele cartilor, dar cand un scriitor de talia lui Mario Vargas Llosa spune despre Varstele lui Lulu ca ar fi un "un roman splendid, de o deplina maturitate artistica", recunosc ca interesul meu e starnit. Din pacate, romanul m-a dezamagit crunt (de unde nu rezulta, evident, ca sunt mai cu mot decat autorul Conversatiei la Catedrala). "Varstele lui Lulu - spune acelasi Vargas Llosa - este o investigatie atenta a secretelor intimitatii feminine, a fantasmelor ascunse care influenteaza din umbra comportamentul fiintelor umane." Daca acestea sunt secretele, dorintele sexuale ascunse ale femeilor, atunci inseamna ca femeile sunt cu mult mai perverse decat ne putem inchipui noi, barbatii. In fine, sunt sigur ca exista si femei care au astfel de nevoi, dar nu cred ca putem generaliza si sa facem din romanul Almudenei Grandes un adevarat material psihanalitic, fiindca e departe de asa ceva. Dincolo de explorarea sexuala, cruda, pur instinctiva, Lulu nu aduce nimic. Nu exista introspectie, nu exista o poveste consistenta in care episoadele erotice sa se aseze firesc, ca niste oglinzi in care sa se rasfranga, sa se dezvaluie o natura umana daca nu complexa, macar interesanta. Totul e doar o continua initiere in sex, din care nu lipsesc practicile homosexuale, masochiste, orgiile, incestul... Sodomizata, Lulu gaseste in asta o mare satisfactie. Nu gasesti nimic din viata obisnuita, iar lucrul acesta face ca, poate paradoxal, textul sa fie arid, in ciuda faptului ca autoarea nu scrie rau deloc. Ce sa mai vorbesc despre niscai idei mai inalte (pardon de asa vorba mare!), care sa-i dea romanului substanta... Lipsesc cu desavarsire. Tot ce binevoieste Almudena Grandes sa ne transmita e ca sexul si dragostea sunt doua lucruri diferite. Ei, na, zau ca n-a mai zis nimeni asta.

Comments