Una dintre cele mai reci seri ale anului s-a dovedit a fi foarte calduroasa si placuta pentru cei veniti sa sarbatoareasca inaugurarea celei mai noi locatii La Historia De Sud-America, din Centrul Vechi, vis a vis de Teatrul de Comedie.

Alexandra Ungureanu, Cornel (Vunk), Annes, Matteo, Oana Tache, Cetin Rasit (MusicFM), Mayer si multi altii s-au alaturat petrecaretilor si au sarbatorit pana tarziu in noapte impreuna cu toti cei invitati la eveniment. (citeste in continuare)

Avem, da. Avem un Atelier A!urea in Centrul Vechi – aceasta glorie, nerecunoscuta si de nerecunoscut, a Capitalei noastre.

Atelierul Aiurea se gaseste pe strada Covaci, colt cu Sepcari. Si, surpriza!, nu este vorba de inca un magazin cu haine tembel colorate, aduse de prin India si Tibet spre deliciul europenilor entuziasti si nesiguri de identitatea lor. (Foarte misto si hainele alea, nu vreau sa zic nimic rau de ele. Doar ca s-au inmultit ceva de speriat.)

Asa, este vorba de un loc special in peisaj, cu haine, pantofi, o farfurie cu prajiturele, accesorii, geamantane colorate in care poti sa scotocesti, plus un fel de mireasa in varf!

Imposibil sa treci pe langa vitrina Atelierului Aiurea si sa nu vrei sa intri macar putin. Sa nu-ti vina chef sa tragi macar de un colt de esarfa. Sa te gandesti cu ce ai putea purta o pereche de manusi din dantela. Sa-ti imaginezi cum ar fi sa te poti imbraca in ce vrei – o frumoasa fusta roz, din voal, de exemplu.

Cristina Ivan, autoarea (ca altfel nu pot sa-i zic) magazinului a fost extrem de draguta si mi-a povestit cate ceva despre acest loc nemaipomenit. Dupa cum urmeaza:

Intreb eu: Cine face prajiturelele voastre ?

Raspunde ea: Prajiturile le face mama mea care incearca in fiecare saptamana cate o reteta noua. Aduce astfel cu ea un pic din aroma bucatariei ei

Intreb eu: Prezinta-mi, te rog, echipa Aiurea.

Raspunde ea: Echipa A!UREA este acum formata dintr-un singur om, Cristina Ivan. La inceput, pe vremea primilor pantofi personalizati, in echipa au fost si Oana Baciucu impreuna cu Alexandra Simeonov (acum Rosca) – doua prietene foarte dragi mie. Dar pentru ca fiecare isi pastrase job-ul, oboseala noptilor albe ne-a obligat sa renuntam treptat la acest proiect comun.

Intreb eu: De unde vin hainutele voastre ? Cine le creeaza ?

Raspunde ea: Hainutele aiurea sunt alese de mine de prin targurile de vintage londoneze si ale tarilor de jos ! Dar am si haine vintage de la adevaratele doamne ale Bucurestiului. Sunt croieli deosebite, materiale bune, lucrate cu atentie pentru detaliu, ceea ce in prezent nu se mai face. Avem de asemenea colectii ale designerilor autohtoni precum Diana Bobar si La Chatterie, iar anul viitor intentionam sa venim cu o colectie a Atelierului A!UREA, cu tinute de inspiratie vintage aduse in contemporan. Accesoriile sunt si ele handmade, realizate de artisti precum Lavinia Voicu, Veronica Biliboc, Happy Earings, Alexandra Nita, Ecaterina Colasiz, Daniel Relenschi, Alexandra Gatin etc, creatii care se imbina spectaculos cu stilul vintage.

Intreb eu: Ce alte proiecte mai ai in afara de Aiurea ? Cu ce te-ai ocupat pana sa deschizi magazinul ?

Raspunde ea: Pasiunea pentru frumos a luat amploare in urma cu cinci ani, in timp ce lucram intr-o corporatie. De multe ori mi se cereau sfaturi vestimentare sau ajutorul pentru alegerea unor cadouri. Am inceput initial cu un proiect timid, cu finantare zero, numit “Goana dupa cadou” Impreuna cu aceleasi doua prietene bune, Oana si Alexa, ne-am dedicat serile dupa serviciu acestui mic business. Am fost primite de mass media foarte bine (precum aparitii televizate la Euforia TV si articole in TimeOut) , insa publicul roman nu a fost foarte receptiv la acesta idee. A fost un proiect cu potential care daca ar fi avut sustinerea financiara pentru campanii de promovare, sigur s-ar fi concretizat intr-un business roditor.

Au urmat apoi pantofii personalizati ! Cumparam pantofii, iar acasa aplicam materialele neconventionale precum: dopuri de pluta, sfoara, resturi de ata, banda audio, ziare vechi, role de film, carlig de rufe, confetti adunat de la petreceri, nasturi refolositi si resturi de panza, pliculete de ceai, cheite de la lacate vechi si chiar mucuri de tigara sau chibrituri arse pentru indrazneti.

In acest moment imi dedic intregul timp pentru boutique-ul A!UREA, incercand sa il aduc cu pasi mici cat mai aproape de imaginea din vis. Aici voi organiza expozitii de pictura, lansari de colectii ale unor designeri tineri sau “serate” pentru clientii fideli unde vom oferi sfaturi vestimentare, cadouri si alte surprize care merita sa ramana inca nerostite.

Intreb eu: Ce locuri din Bucuresti (baruri, cafenele, ceainarii, muzee, parcuri, galerii de arta etc.) se potrivesc cu magazinul Aiurea ?

Raspunde ea: As spune ca.. restaurantele Omnivore’s Dilemma si Nana pentru gustul savuros si creativitatea gastronomica, Hard Rock Cafe si Memories pentru sunetul live, Ateneul Roman si cladirea CEC pentru arhitectura sublima, Chocolat pentru ca ne plac dulcegariile, Parcul Ioanid pentru sentimentul de reintoarcere in perioada Belle Epoque, Galeron pentru aroma frappe-ului si Lost Society pentru citatele demne de pe peretii atotstiutori, ceainaria Serendipidy pentru nostalgia timpului pierdut, Casa Satya pentru incarcatura pozitiva care te invaluie de la un prim pas, Thomas Antiques cu al sau whisky bar si atmosfera calda… si altele

Intreb eu: Ai doua personaje, Bucuresti si Dambovita. Cu ce le-ai imbraca ? Ce poarta cand sunt veseli, ce poarta cand sunt tristi ?

Raspunde ea: Interesant exercitiu! Sa vedem…

Dambovita in viziunea mea este un personaj diafan, eteric.. o Ophelia
Iar cand e trist, sigur poarta un look mai… trashy!

Bucuresti-ul trebuie musai sa poarte tinute colorate chiar de-i trist sau vesel.

Poate fi fashionist:

Sau doar reamenajat:

Intreb eu: Pana la ce varsta te poti imbraca Aiurea ?

Raspunde ea: Stilul A!UREA nu are varsta, acesta este farmecul lui. Atata timp cat esti o persoana care fuge de serie, cu un spirit creativ care stii sa apreciezi o idee „aiurea”, ba mai mult esti o persoana indrazneata si cu mult simt al umorului, atunci sigur vei aprecia aceasta curajoasa iesire la rampa.

Intreb eu: Ce cuvant ai vrea sa-ti defineasca ziua asta ?

Raspunde ea: Zambet.

Aoleu. Soare. Groaznic. Nu mai vreau. Santiere. Praf. Cainii cu covrigi in coada! Si uite-asa ai vazut si Centrul Vechi al Bucurestiului. Ai bifat Lipscani, magazinele de toale indienesti, terasele incropite din 4 mese, cateva scaune si trei palmieri care decoreaza ce-a mai ramas din straduta si-asa inghesuita. Pietonii, fiinte flexibile, se adapteaza la orice. Chiar si la slalomul printre mese impinse pana-n mijlocul strazii. Bunavointa sa fie, ce atata smiorcaiala! Auzi, spatiu pentru pietoni! Moft.

Ei, in afara de cascat gura la fauna din zona, la casele ba renovate frumos, ba gata de prabusire, ar mai fi niste chestii de vazut in Centrul Vechi. De exemplu, intre Biserica Curtea Veche si o carciuma infecta – cafe lounge nu stiu ce, din care din cand in cand zboara betivi si injuraturi, se afla in stare vizitabila:

Palatul Voievodal – Curtea Veche, colt in colt cu Hanul lui Manuc. Are program zilnic (da, inclusiv luni si marti, nu ca celelalte muzee), intre orele 09.00-17.00. Biletul de intrare este 4 lei. Se pot vizita subsolul, curtea si aaaa… etajul? terasa? In sfarsit, sunt vreo trei straturi vizitabile din cetatea asta, fosta resedinta domneasca. Aici se pare ca a fost emis celebrul document care atesteaza existenta orasului Bucuresti din 20 septembrie 145. Curtea domneasca a suferit mai multe modificari, sub domnia unei lungi serii de voievozi Vlad Tepes, Mircea Ciobanu, Matei Basarab, Grigore Ghica, Gheorghe Duca, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu si asa mai departe. A trecut prin cutremure, incendii si jafuri si in cele din urma a fost parasita. Din picturi, scara de marmura si coloane, n-a mai ramas mare lucru. Sau n-am vazut eu, nu ma pricep. Subsolul, unde se poate observa sistemul vechi de canalizare, de exemplu, pare bine pastrat, proaspat refacut si e fantastic de racoros.

Bine si racoare este si la Biserica Stavropoleos, in superba curte interioara unde va puteti trage sufletul macar un sfert de ora. E pe strada Stavropoleos, vecina oarecum cu mai celebrul “Carul cu Bere”. Galerie foto si istoricul bisericii puteti vedea aici.

Si, daca tot sunteti in zona, treceti si pe la numarul 14 de pe strada Franceza. O sa vedeti (singura, gri si prafuita) casa in care s-a nascut Iulia Hasdeu.

Urmatoarea intalnire are loc duminica, 11 aprilie, ora 12.00, pe str. Dealul Mitropoliei (la baza dealului). De fotografiat: casele vechi din zona Piata Natiunilor Unite. Scopul final – realizarea celui mai mare album fotografic al Bucurestiului. Nu oricum, ci dupa lista cladirilor de patrimoniu, cu descriere, data, mentionarea starii de (dez)agregare in care se gaseste fiecare imobil. Pentru participare si voluntariat vedeti aici.

Pana pe 31 ianuarie, pe strazile din Centrul Vechi, e posibil sa dati peste primul Festival de iarna de cultura urbana. Cartierul general este in club Jaya (str. Smardan 22).

“Programul festivalului va cuprinde targ vintage & hand-made, expozitii de haine si bijuterii de designer, obiecte artistice decorative iar seara ultimul nivel al cladirii devine si cel mai fierbinte: de la demonstratii de tatuaj pana la prezentari de moda, proiectii, video-art, arta interactiva si alte manifestari din sfera urban art, fiecare zi oferind o noua surpriza. Festivalul va fi deschis vizitatorilor fara taxa de intrare si se va încheia seara tarziu cand încep petrecerile traditionale ale clubului Jaya, la care toti participantii la targ sunt invitati sa participe.”

Sigur ca a existat si un program al activitatilor, pe zile, dar la -100 de grade, lucrurile s-au mai schimbat pe ici, pe colo. S-a rehotarat programul pentru marti si miercuri:

“Marti de la 18.00 la 22.00 seara de tatuaje semipermanente (cu henna) si body painting. Va puteti inscrie pentru ambele activitati sau puteti veni doar pentru a privi.

Miercuri va asteptam tot de la 18.00 cu toate obiectele de care vreti sa scapati dar nu va indurati sa le aruncati la gunoi. La etajul III de la Jaya va asteapta alte obiecte cu care puteti face schimb. Tot in seara de miercuri puteti dona obiectele care nu va mai fac trebuinta sau care credeti ca ar ajuta copii sau batrani. Noi le vom tria si le vom trimite unui orfelinat si unui azil de batrani. Jocuri si jucarii, carti, haine, obiecte decorative… puteti dona orice doriti.”

Mai departe, mai vedem.