Nu mai e o noutate, stie toata lumea, Biscuit e printre noi. Bine cuibarit pe Magheru (de fapt pe Bd. Nicolae Balcescu, la numarul  26), pe langa Biserica Italiana. Un interior caldut, ca o camera de joaca pentru copii. Rasfatati.

Sa zicem ca toate bunicile din lume: sasoaice, frantuzoaice, englezoaice, spanioloaice s-au intrecut sa adune toate surprizele si deliciile vacantelor din toate timpurile. Poate cand ai crescut tu, dulceata nu mai era desert, ci aliment de toata ziua. In schimb, pentru un plus de piscoturi cu ciocolata (si zmeura) ai fi invatat pe nerasuflate 10 poezii de George Cosbuc, cap-coada. Sau daca nu, pentru bezele, caramele, praline, prajituri cu motz sau fara, biscuiti cu crema, turtite, capsuni glasate.

Daca problemele din culegerea cu bufnita, primite ca tema de vacanta, ar fi fost toate incercuite frumos in semn ca au fost rezolvate, poate si carnetelul ala superb, cu coperta colorata, pe care-l tot vezi in vitrina cu carti de atatea veri si caruia, pana acum, ai avut voie doar sa-i mangai hartia lucioasa si sa-i mirosi paginile proaspete, ar fi fost al tau. Iar parintii, care tot copiii bunicii sunt, pana la urma, pot primi daruri pe masura lor: condimente din tari straine, carti rare, sticle de vin vechi, cescute delicate de ceai, amestecuri de ierburi aromate pentru infuzat.

Gata, ca ne-apuca plansul si sughitul. Bun. Va mai spun doar ca magazinul de dulciuri Biscuit a facut un concurs pentru artisti: “Cum arata Pofta?” si a expus rezultatele la etaj. Vedeti si singuri, eu m-apuc sa transcriu ce-am vorbit vineri cu Adriana Sohodoleanu de la Biscuit.

De ce ti-e pofta cel mai des?

Aaaaa, nu stiu, mi-e pofta de multe. Stii de ce mi-e pofta? Mi-e pofta de entuziasm. Fara el ma misc foarte greu. Mi-e greu sa ma anim, mi-e greu sa fac orice, daca nu e entuziasm.

Din ce arie profesionala vii?

Am avut primul job, corporatist, la Colliers. Faceau consultanta imobiliara. Foarte faini. Am facut marketing p.r. si research, in ultimii patru marketing pentru proiecte rezidentiale. Imi placea foarte mult, lucram de dimineata pana seara, cu placere. De acolo am plecat. Pot sa dau vina pe criza, dar nu-i o vina. S-a desfiintat departamentul rezidential si mi s-a propus sa ma ocup de alt departament. Nu era atat de fain. A intervenit, dintr-o data, oboseala. Ca la o masinarie la care apare uzura, daca o opresti e greu s-o repornesti. Dintr-o data s-a manifestat toata oboseala acumulata. Am zis sa iau o pauza. Aveam nunta, apoi, calatoria de nunta si asa am hotarat sa nu ma mai intorc.

Si-atunci te-ai gandit sa deschizi magazinul?

Nu era planuit. Am inceput chestia asta ca pe o provocare si n-am stiut sa zic nu, pentru ca entuziasmul a fost mult prea mare.

Cine te-a provocat?

Spatiul! Exista spatiul asta si era gol. Imi plac inceputurile, imi place sa initiez chestii. Imi doream un hotel, dar calatorind prin mai multe tari mi-am dat seama ca un hotel e greu de gestionat si innebunesti de cap. Eu intru in toate delicateriile prin vacante. Cumpar borcanele si borcanase si condimente, pe care nu scrie ce sunt si pentru ce si uit si atunci nici o mancare nu seamana cu alta. “Biscuit” s-a nascut in ultimii doi ani. Am vrut o delicaterie deschisa, luminoasa, pentru tineri. Nu cu lemn, cu mult negru, sobra, exclusivista. Nimic impunator.

Am deschis in decembrie.

Cum v-a primit cel mai circulat bulevard din Bucuresti?

E o locatie buna, ofera expunere. Unii au zis ca mai bine mergeam in Dorobanti. Aici e o problema cu parcarea.

Ce fel de oameni vin aici?

Sunt doua feluri de public. Cei care se relaxeaza, hoinaresc pe strada, sunt deschisi la experimente, acum incearca gusturi si mai sunt cei care trec cu masina, stiu deja ce vor, s-au plimbat mult, au incercat mai multe si au gustul format. Nu-mi selectez publicul. Sunt oameni care-ti povestesc ce-au facut cu produsele tale. Cum le-au gatit, cum le-au gustat, ce-au facut cu sampania. Se povesteste, se mai bea o cafea, un ceai din partea casei. Important e sa fie primitor si sa te simti bine.

Cate carti ai aici?

Putine. Aduc doar un exemplar – doua din fiecare. Vinuri, povesti, dar si carti de bucate. Sunt titluri care mi-au atras atentia si pe care le-am si citit. Ele-si gasesc mai greu cumparatori. Avem un cumparator fidel, sta chiar in bloc. M-am intalnit cu el si mi-a povestit ca a gatit din cartea pe care a cumparat-o si pe care o cautase peste tot, citise despre ea pe internet.

Sunt carti aduse din Anglia si America, destul de greu de gasit.

Alt prieten al nostru este Radu Popovici. Si-a descoperit tarziu pasiunea pentru gatit. E o enciclopedie, stie toata geografia si istoria mancarii. Am facut un atelier de cooking cu el. Marti (27 aprilie, 19.00) o sa avem cu el atelier de salate, la parter. Grupa e de 10-12 oameni. Invata sa faca salate din toata lumea, ce vor fi servite apoi cu un pahar de vin, din partea casei. Costa 70 de lei, se pot inscrie pe site, la office@biscuit.ro.

Gatesti?

Eu gatesc. Sora mea prajitureste, eu gatesc. Nu fac tavi de prajituri. Nu stiu sa fac ciorba si cred ca n-o sa invat vreodata. Nu ca nu vreau, dar cred ca n-o sa-mi iasa ca a mamei mele. Nu cred c-o sa ma pot tine de o reteta. Eu citesc reteta ca pe o poveste. De la inceput pana la sfarsit si apoi ma apuc sa fac din ce-mi amintesc. Respect primele 4 randuri, dupa care o fac in stilul meu.

Pot sa gatesc numai daca am o pofta. Nu pot sa gatesc doar pentru mine, daca gatesc pentru mine si-atat se simte. Asa e si mama.

Totul e dupa pofta, chef, moft, capriciu. Doamne, daca n-ar exista cuvantul “trebuie”!

Pentru amenajarea magazinului ai lucrat cu un designer?

Pentru biscuiti si tapet am lucrat cu o pereche de tineri arhitecti – Ramona si Robert Marin. Au fost sapte concepte de biscuiti, din care am avut de ales. Ramona l-a desenat pe Mau jos. Trebuie sa stai intr-un anumit unghi sa-l vezi.

In rest, aranjam permanent, dupa cum arata bine. Biscuitii au stat cu dulceata, apoi am mai mutat rafturile, au stat cu ceaiul si tot asa.

Cum arata “biscuit”? Ce amintiri iti trezeste?

Ma gandesc la o chestie foarte versatila. Nu o chestie vesela, dar cu un stil al lui. Il vad usor androgin. Eu mi-aduc aminte, asa a iesit si numele, ca eu cu sora-mea poceam cuvintele cand eram mici. Nu atat de mici cat sa nu le putem spune corect. Le spuneam cum ni se parea noua ca suna mai bine. Intotdeauna le ziceam “bischiti”. Bischiti, bischiti, bischiti.

Ce ati zice daca in loc de Animal Planet am avea Empty Planet? Ce-ati zice daca urmasii vostri nu ar mai putea vedea diverse animale si plante decat pe Internet? De fapt, ce ati zice voi daca s-ar intampla toate astea?

Studiile efectuate de cercetatori (nu aia britanici care descopera tot felul de nebunii) arata ca diversitatea organismelor vii pe aceasta planeta scade cu o viteza uimitoare. Albinele, de exemplu, dispar intr-un ritm alarmant. Disparitia acestor mici vietati (si a altora ca ele) ar avea un efect catastrofal asupra prosperitatii noaste economice, asupra agriculturii si asupra altor aspecte ale vietii noaste.

Asadar, haideti sa facem ceva, sa folosim mai putine „chestii” toxice, sa nu mai aruncam gunoaie pe unde apucam si sa nu mai taiem paduri intr-o „veselie”.

O fi chiar atat de greu?

Ce sa vezi? Duminica la VerdeCafe, de pe la un unu pana pe la un sapte seara, astia verzii, ecologistii, slow mancaii de fresh-uri si vegetale fac dezmat cu clatite. La ei acolo, pe strada Domnita Ruxandra, la numarul 15. In umbra nucilor din curte si-n vazul lumii (au anuntat si pe facebook). Pisicile sunt in cardasie cu ei, probabil o sa-si primeasca si ele partea. Hmmmm. Clatite cu ciuperci si pui si clatite cu magiun de prune. Ciupercile si puiu ca ciupercile si puiu, da magiunu ala imi creeaza o stare de-a dreptul euforica.

Si sa va zic si un secret, o reteta personala: e demential sa pui finetti si felii subtiri de mar golden in clatite. Demential. Absolut.

P.S: acum am gasit poza asta pe site-ul lor. Doamne, dumnezeule, dar alea-s chiar Afine presarate in jurul Clatitei!!! ah.

Luni la ora 20.00 avem documentar la Centrul Ceh. “Bun venit in Coreea de Nord!”  este un documentar care urmareste calatoria unui grup de turisti cehi in teribila realitate nord coreeana.

La 18 ani de la eliberarea propriei tari de sub un regim totalitar, 27 de turisti cehi privesc acum o natie subjugata cultului personalitatii unui dictator care nu ezita sa isi trimita supusii in lagare de concentrare si sa ameninte marile puteri ale lumii cu atacuri nucleare. Pentru unii o calatorie zguduitoare inapoi in trecut, pentru altii o oglinda a prezentului.

Republica Ceha, 2009, 76min. Regie: Linda Jablonska

Asa cum spuneam si in articolul din ultimul numar Sapte Seri, 1 Mai este, practic, punctul maxim al evenimentelor clubbing din Romania. Este momentul in care cei mai importanti artisti ai momentului vin pe litoralul nostru pentru a bucura mii de clubberi romani si, totodata, un numar in crestere de straini, veniti special pentru aceste manifestari.

Cu exceptia unor evenimente din cluburile din Constanta, 1 Mai a insemnat dintotdeauna Sunwaves, The Mission, Kudos si La Mania.

Al 7-lea eveniment Sunwaves inseamna pentru noi reintalnirea cu numele grele ale scenei de profil.
Nebunia incepe vineri, 30 aprilie atunci cand pe cele doua scene ridicate pe plaja Kristal, din Mamaia, vor urca Ricardo Villalobos, ZIP, Bill Patrick, Lee Burridge si Seth Troxler, alaturi de romanii El Cezere, Praslea si Kozo. Noaptea se incheie cu un afterhours de pomina, la care vom fi martorii un back2back intre Bill Patrick si Seth Troxler. Sambata, numarul scenelor creste la trei, iar printe invitati (citeste in continuare)

Este oficial! Dupa ce carismaticul James Zabiela nu a putut ajunge la Bucuresti weekend-ul trecut, din cauza suspendarii curselor aeriene cauzate de eruptiile vulcanice din Islanda, avem parte si de o veste buna!

Si ce mai veste! Evenimentul de sambata, 24 aprilie, cu Sasha la pupitrul Kristalului are un nou invitat de seama, James Zabiela. Ei bine, da! Cei doi vor mixa impreuna in cadrul unei petreceri cum nu credeam ca vom avea parte vreodata, la Bucuresti.

Conform site-ului www.clubkristal.ro, intrarea la eveniment este in continuare 50 RON sau 30 RON (daca descarcati flyer-ul evenimentului de pe site-ul clubului, AICI.) Vom reveni cu eventualele modificari de pret!

Filme de animație și scurtmetraje erotice transilvane
1. Povestiri de un minut
2 min, animaţie, Regie: Cecília Felméri. Desen animat bazat pe povestirile de un minut ale lui István Örkény.
2. Lucia
2 min, animaţie, Regie: Cecília Felméri. Desen animat bazat pe poezia lui Janus Pannonius.
3. Cucul
17 min, Regie: Cecília Felméri, ficţiune. Maria este îndrăgostită de Ion Rotaru, dar părinţii o forţează să se mărite cu Demici, un flăcău bogat, dar prost. Maria nu luptă ca o Julietă pentru Ion, ea vrea să împace şi capra şi varza. Se căsătoreşte cu Demici dar îi promite lui Ion că, după nuntă, prima dată i se va dărui lui. Atunci încep confuziile. Acest film vorbeşte despre instinct şi erotism.
4. Gen(i)us Diabolis
19 min, Regie: Róbert Lakatos, ficţiune. Avem de faţă o comedie erotică în stilul realismului magic transilvănean: „Di-o bucatî di vremi încoaşi, în fiecari noapti, în puterea nopţii vini la mini o muiere. Aruncă numa frâul pi capu meu şî cât ai zâşi peşti mă schimb în cal. Ş-atunşia, mă-ncalecă şî mă fugărăşte câtu-i noaptea di lungî…”
5. Firul Ariadnei
8 min, animaţie, Regie: Attila Bertóti. În acest film avem cadrul şi personajele cunoscute din mitologia greacă: labirintul, Minotaurul, Ariadna, Tezeu şi, bineînţeles, firul Ariadnei. Să înceapă căutarea!
NCRR (marți, ora 18.15)
(citeste in continuare)

Vineri, 23 aprilie, Cinema SCALA
12.30 Competiţie scurtmetraj:
Calup scurtmetraje 3
14.30Retrospectivă Andrei Konchalovsky
Asya și găina cu ouă de aur
(Kurochka Ryaba), Regie: Andrei Konchalovski, 117 min.
17.00 Competiţie lungmetraj :
Samson și Delilah
(Samson and Delilah), Regie: Warwick Thorton, 101 min.
19.00 Competiţie lungmetraj :
In the Loop
Regie: Armando Iannucci, 106 min.
21.00 În afara competiţiei :
Sete de sânge
(Thirst), Regie: Park Chan Wook, 133 min.

(citeste in continuare)

Filmul semnat de Alexandru Solomon este un documentar din seria “de văzut”. Regizorul ridică problema unei “destinații”, după trecerea a două decenii de la “eliberare”. E ușor de intuit despre ce se discută: felul în care s-a făcut trecerea de la comunism la capitalism la noi în țară. E vorba despre un documentar care ne privește în față și, în măsura în care este sincer, ne interesează.
O primă părere personală a regizorului se vede în titlu, “K” de la Kommunist în limba rusă, fiind doar unul dintre motivele pentru care regizorul a ales să scrie ”Kapitalism” astfel. Filmul, de asemenea, începe personal, copiii regizorului având și un rol simbolic puternic. Ei reprezintă continuitatea în lumea asta, ne spunem că ei vor călca pe urmele noastre, deci trebuie să le asigurăm cărarea. Mai pregnant, se face trecerea de la un interviu la altul printr-o serie de animații coerente, care vin ca o completare a vocii din off.
În interviurile folosite în montajul final, cele mai interesante sunt microgesturile, mimica și atitudinea magnaților români. Prin eseul lui, Alexandru Solomon devine o emblemă a generației sale, un individ care privește și simultan ne arată ce e caracteristic la cei care ne conduc.

Petrecerile de 1 mai sunt binecunoscute deja publicului iubitor de muzica electronica din Romania (si nu numai) ca o ocazie speciala de a pleca cu prietenii la mare si a dansa nopti intregi. De-a lungul anilor, din ce in ce mai multi turisti au gustat din clubbing-ul romanesc si nu numai ca s-au intors, dar au convins si alti prieteni, contribuind la dezvoltarea scenei de la noi. Pentru ascultatorii de techno, house, progressive sau minimal, 1 Mai pe litoralul Marii Negre este mai mult decat isi poate inchipui cineva.

The Mission le va oferi acestor clubberi si anul acesta un motiv bun sa impacheteze totul si sa vina la mare, mai exact pe o plaja din Mamaia Nord, pe litoralul Marii Negre, unde vor putea dansa pe 1 mai incepand cu ora 22:00 pana cand va rasari soarele. Invitatii speciali ai acestei editii The Mission sunt reprezentantii a doua dintre cele mai iubite si respectate label-uri de techno si house, Cocoon Records, respectiv Desolat. Pe cele doua scene din cortul incalzit The Mission vor mixa Sven Väth, Loco Dice, Onur Özer, Martin Buttrich live, Sis live, Livio & Roby, Guti love, tINI, Maurizio Schmitz, in timp ce dansatoarele Cocoon Club din Frankfurt, Dream & Dare, vor colora atmosfera evenimentului.

Pentru detalii despre eveniment, precum si informatii legate de bilete, puteti accesa site-ul The Mission, AICI.