Omul care te face sa vezi culori cu vocea tocmai ce-a cantat la Sala Palatului. A cantat, a povestit, a lansat invitatii la dans si a facut o aglomerare eterogena sa para un cor de profesionisti. Toti maestrii ai sunetului.

A cantat fara cuvinte, fara instrumente (in afara de cateva bucati), asa ca sa-l inteleaga toata lumea. Cred ca a reusit sa gaseasca o limba comuna. Sa o gaseasca, nu sa o creeze, pentru ca tocmai ne-a demonstrat ca muzica, vai cum o sa sune!, e in noi. Asa cum avem neuroni, rinichi, bastonase, globule albe si rosii, avem si un set de note pe care se pare ca si afonii inraiti le recunosc. Refuz sa cred ca toti cei din sala aveau vocea si pregatirea doamnei care a cantat “Summertime” cu McFerrin. Da’ ce frumos a fost. Mmmmhmmmm. De azi, cantatul la dus o sa insemne altceva pentru un numar de oameni.

P.S: inainte de concert am citit un mail in care organizatorii anuntau ca Bobby McFerrin a racit si conferinta de presa urma sa fie amanata. Nu stiu cum a facut, dar omul de pe scena a fost sanatos tun