In sfarsit. Toate casele si locurile astea frumoase care cad in jurul nostru o sa ne ramana macar pe hartie. Nu o sa mai trecem pe o strada mutilata intrebandu-ne ce ne lipseste de pe ea. O sa stim exact
si poate lucrurile care ne plac o sa fie mai usor de pastrat.
Asociatia Pro_Do_Mo si Asociatia Salvati Bucurestiul au avut initiativa inventarierii fotogafice a celor “peste 20.000 de imobile din cele 98 de zone protejate din Bucuresti”. Trecem la treaba duminica, 31 ianuarie. Intalnirea este la 11.00, la Metrou Victoriei, langa Cladirea Guvernului. Proiectul va incepe cu zona Aviatorilor/Dorobanti.
Aici scrie cum poti deveni voluntar. E destul de simplu, m-am inscris in 3 minute. Partea foarte frumoasa este ca nu trebuie neaparat sa participi la intalnirile generale, poti sa mergi singur, cand ai timp, sa cauti cladiri.
P.S Pe casa asta, acolo sus, scrie 1885. Poate ca merita o batranete mai fericita. Acum jumatate din peretele din stanga e daramat, cu tot cu placa pe care era scris anul.
Pana pe 31 ianuarie, pe strazile din Centrul Vechi, e posibil sa dati peste primul Festival de iarna de cultura urbana. Cartierul general este in club Jaya (str. Smardan 22).
“Programul festivalului va cuprinde targ vintage & hand-made, expozitii de haine si bijuterii de designer, obiecte artistice decorative iar seara ultimul nivel al cladirii devine si cel mai fierbinte: de la demonstratii de tatuaj pana la prezentari de moda, proiectii, video-art, arta interactiva si alte manifestari din sfera urban art, fiecare zi oferind o noua surpriza. Festivalul va fi deschis vizitatorilor fara taxa de intrare si se va încheia seara tarziu cand încep petrecerile traditionale ale clubului Jaya, la care toti participantii la targ sunt invitati sa participe.”
Sigur ca a existat si un program al activitatilor, pe zile, dar la -100 de grade, lucrurile s-au mai schimbat pe ici, pe colo. S-a rehotarat programul pentru marti si miercuri:
“Marti de la 18.00 la 22.00 seara de tatuaje semipermanente (cu henna) si body painting. Va puteti inscrie pentru ambele activitati sau puteti veni doar pentru a privi.
Miercuri va asteptam tot de la 18.00 cu toate obiectele de care vreti sa scapati dar nu va indurati sa le aruncati la gunoi. La etajul III de la Jaya va asteapta alte obiecte cu care puteti face schimb. Tot in seara de miercuri puteti dona obiectele care nu va mai fac trebuinta sau care credeti ca ar ajuta copii sau batrani. Noi le vom tria si le vom trimite unui orfelinat si unui azil de batrani. Jocuri si jucarii, carti, haine, obiecte decorative… puteti dona orice doriti.”
Mai departe, mai vedem.
De joi, 28 ianuarie, Galeria Artmark va invita sa experimentati, sub atenta lor supraveghere, noi senzatii oarecum inaccesibile fiintei umane. Ce ar vedea o pasare daca ar trece in zbor pe deasupra unor dealuri nu e ce ar vedea un om daca ar zbura cu avionul. Poate ar semana cu ce ar vedea un om care face planorism, dar, drept sa spun, mie una mi-e frica sa-ncerc sa vad cum e.
Buuun. Pai atunci, asta e: joi, la 7 jumate, la vernisajul expozitiei de pictura Viorel Marginean. Singura noastra sansa, a fricosilor din toata lumea. Daca o sa ne adunam cu totii, o sa fim multi. Multi si mici, vazuti de sus. Nu conteaza. In spatiul mai mult decat generos de la Artmark o sa fie numai bine.
Am auzit ca unele lucrari au pana la doi metri inaltime, iar detaliile pictate sunt miniaturale. Da, ca si cum ai vedea totul de sus. Cateodata clar, cateodata putin incetosat, din cauza vitezei de zbor, probabil. 80 de lucrari sunt de vazut in expozitia asta, pe care o puteti vizita, cum spuneam, de joi pana pe 14 martie.
Marti, 26 ianuarie, ora 11.00, in Piata Presei se dezveleste o statuie. Voi fi acolo si ma voi stradui din rasputeri sa o invelesc la loc. Macar la picioare, pe frigul asta e crima curata! Brr. Dublu brr, pentru ca statuia este statuia lui Lenin. Adica de ce, daca statuia e frumoasa, opera de arta etc. sa stea prin depozite sau prin mormane de fier vechi doar asa, pentru ca personajul care a inspirat-o nu mai e la moda? Zice asta Ioana Ciocan, autoarea “demersului independent si cu conotatii strict artistice” a carui implinire o vom vedea marti.
Lucrarea este o replica a statuii lui Lenin care a “pazit” Piata Presei din 1960 pana in 1990, cand a fost daramata. Dupa 20 de ani in care nimeni nu a reusit sa ia o hotarare si sa puna ceva in loc pe soclul ramas gol, Ioana Ciocan crede ca este momentul ca Lenin sa reintre in preocuparile noastre zilnice. Asa ca-l va aseza la loc, pe soclu. Deloc anormal, de vreme ce pustii zilelor noastre isi scriu Che Guevara pe tricouri si copiii se ameninta reciproc cu “vine Ceausescu si te ia”. E si asta o reactie.
Vrabiutele si gugustiucii fie cu el!
Un muzeu-casa, sau, mai bine zis, un muzeu-acasa, pentru ca tablourile lui Pallady, Andreescu, Ciucurencu sau M. H. Maxy, mobilele vechi de cateva sute de ani si biblioteca plina de carti rare te primesc neasteptat de prietenos. E un aer bun in casa asta de oameni care fara sa vrea neaparat sa lase in urma o colectie, si-au urmat o pasiune sau un instinct si s-au inconjurat cu lucruri frumoase. Lucru care, intr-o vreme cand oamenii erau mai putin grabiti, era ceva firesc.
Sotii Ligia si Pompiliu Macovei au o poveste mai lunga decat ar avea sens sa pun eu aici. O puteti afla daca mergeti pe strada 11 Iunie, nr. 36-38. De la Unirii urcati pe bulevardul Regina Maria si faceti stanga pe 11 iunie, e destul de simplu si foarte aproape de centrul orasului. Colectia se poate vizita de luni pana vineri, intre 10.00 si 16.00.
Ei. Fragmentul de poveste care m-a impresionat pe mine cel mai mult: Ligia Macovei, pictorita si Pompiliu Macovei, arhitect, dupa nunta, au considerat ca cel mai bun mod de a cheltui banii primiti este sa achizitioneze primul tablou al colectiei lor, un Pallady. Nu stiu voua, dar mie mi se pare ceva foarte frumos si emotionant, mai ales ca, dupa cateva zeci de ani de casnicie, au reusit sa lase o colectie impresionanta si bine pastrata.
Zilele acestea puteti vedea acolo o expozitie cu ilustratiile facute de Ligia Macovei pentru poeziile lui Mihai Eminescu.
albumul se lanseaza joi, 21 ianuarie, la Carturesti Verona (Sub). De pe la sase seara. Va povesti despre cum s-a nascut si care-a fost menirea vietii piscii patrate chiar parintele ei, Alexandru Ciubotariu. Care va oferi publicului, ca autograf pe prima pagina a cartii, un desen original cu Pisica insasi.
Albumul are 122 de pagini cu marturii zguduitoare ale trecerii Pisicii Patrate prin cotidianul nostru cenusiu. Sau multicolor, frez, verde brotac, dupa caz, nu conteaza. Puteti observa personajul principal zambind pe stalp, hlizindu-se “rock” la niste muncitori, meditand pe malul Dambovitei, intr-o masina tractata, la Budapesta, sau lungit pe un bloc de piatra, la Chisinau. Mai devreme sau mai tarziu, oriunde ai fi, de undeva o sa apara pisica. Un moment amuzant in viata fiecaruia. O sa vedeti.
Poate ca inca mai e timp sa faceti rezervari pentru sambata seara. La Green Tea o sa fie un foarte frumos concurs de povesti de calatorie, sambata, 16 ianuarie, de la ora 13.00. In plina zi, pe lumina, fara frica de fantome.
“Daca aveti o poveste frumoasa dintr-o calatorie (cand spun poveste nu ma refer la fictiune ci la amintirile reale ale unei experiente pe care ati trait-o departe de casa) va punem la dispozitie 15-20 de minute pentru a o citi. Daca nu va place sa scrieti sau sa cititi nu e nici o problema, puteti sa ne povestiti pur si simplu. Nu vrem sa fie o conferinta stresanta ci un schimb relaxat de impresii.”
Patru povestitori au fost deja alesi. Ramane sa faceti o rezervare, ca sa fiti siguri ca veti putea participa.
Evenimentul se va repeta lunar, deci nu-s pierdute toate sperantele. Castigatorul va primi un voucher de 200 de cheltuit in ceainarie sau la magazinul ceainariei. Vor fi surprize si pentru participanti, ceea ce mi se pare mai mult decat dragut din partea gazdelor.
Un spatiu care incepe sa capete sens si utilitate. Targuri, expozitii, o cofetarie a carei disparitie a lasat cel putin un suflet indurerat, si-acum mai plang dupa pricomigdalele lor. Cea mai curata si ingrijita toaleta publica din Bucuresti. Si-acum o sa mai apara si un punct de informare turistica, mai mult decat binevenit. Eu cred ca e bine si ca e un semn clar si imbucurator de normalitate. Abia astept sa deschida.
“Potrivit Ministerului Mediului, o punga de plastic este folosita, in medie, 20 de minute, dupa care ajunge in mediul inconjurator.”
Acum ca am invatat (mmm ha ha) sa folosim cosurile de gunoi, cat de cat, si suntem pe cale sa descoperim si utilitatea reciclarii, ce-ar fi sa facem inca un pic mai mult? Sa ne amintim, de exemplu, de tomberoanele din care vantul, cu concursul pisicilor risipeste pungi si hartii pe campii si dealuri. Sau de celebrul munte de gunoaie care se vede din tren cum mergi spre Campina. Chiar trebuie sa fie asa de mare?
La VerdeCafe se gasesc niste sacose de iuta sau panza foarte frumoase si incapatoare. Enjoy.

Invitatie:
“Asociatia Bucurestiul meu drag va invita in excursia foto “Soseaua Viilor”. Data – sambata 09 ianuarie 2010. Ora de intalnire – 10.00. Loc de intalnire – Statia de metrou Politehnica, afara. Traseu: Statia de metrou Politehnica – Sos Panduri- Tudor Vladimirescu – Sos Viilor
Statia de metrou Eroii Revolutiei. Vom face o escala la Liberty Center mall.
Te invitam sa spunem impreuna povestea orasului nostru, asa cum il iubim, asa cum il traim in fiecare zi, asa cum ni se schimba sub priviri! Sa o spunem pentru noi, pentru copiii nostri, pentru cei care trec grabiti prin oras sau pentru cei care vin sa-l viziteze pe indelete.”
Asa, deci. Este recomandabil sa purtati haine groase si aaaa… sa nu uitati aparatele foto acasa. Ar fi bine sa le aveti la voi. Da, e-n Bucuresti, nu pe Lipscani, nu in Cismigiu, dar o sa fie frumos. In primul rand pentru ca e afara din casa, apoi pentru ca o sa se adune oameni cu preocupari asemanatoare si pentru ca drumul pe care-l faci zilnic in graba nu se compara cu drumul pe care-l descoperi in pas de voie, sambata dimineata. Asa ca.