Adrian Popiţă (23 de ani) şi Andreea Georgescu (25 de ani) din Bucureşti reprezintă perechea câştigătoare a concursului Romanian Salsa Festival disputat la Mamaia în perioada 7-9 august şi vor reprezenta România la Concursul Mondial de Salsa 2009 la Miami, Florida.
Învingând emoţiile, au reuşit să impresioneze juriul, format din membri internaţionali, de-a lungul celor două probe decisive, de freestyle şi de coregrafie.
Proba de freestyle punctează abilitatea tehnică şi artistică a perechii de a evolua timp de 2 minute pe o piesă necunoscută.
Cea de-a doua probă, de coregrafie, reliefează impresia artistică a celor doi, pe o piesă pregătită anterior.
La festival, ajuns la cea de-a IV-a ediţie, au participat concurenţi din toată ţara, care au susţinut un spectacol grandios, prin pasiunea pentru dans, spre încântarea celor 2000 de spectatori.
Tot pentru cei prezenţi, organizatorii au oferit posibilitatea, sâmbătă şi duminică după-amiază, să înveţe paşii celor mai populare dansuri latino.
Romanian Salsa Festival este organizat din 2006 şi desemnează câştigătorii pentru World Salsa Championship, care datează din 2005.

Sambata seara a fost la Humanitas Kretzulescu al doilea spectacol din proiectul Serile de Teatru in Vitrina. Am urmarit o fata care cadea. Cadeaaaa si nu se mai oprea. Ei, sigur ca la un moment dat s-a oprit, ca toti oamenii. Dar caderea a fost lunga si instructiva. E o metafora acolo, o sa vedeti.

Iti trebuie, pentru piesa asta de altfel foarte simpla, multa atentie la detalii, ceva umor si 20 de minute. “Fata care cade” nu este o piesa despre o sinucidere, desi fata sare de pe un hotel. Nu este nici o piesa cu mesaj trist, deprimant, “aoleeeeuuu, viata e scurta si murim”. Nu. Si nici nu pleci trist de la ea. Poate doar daca te bat pantofii sau ai descoperit ca n-ai bani sa-ti cumperi cartea lui Dino Buzatti – autorul textului “Fata care cade”. Nu este o piesa trista, daca poti sa accepti firescul vietii, faptul ca toate povestile se termina cumva in acelasi loc si faptul ca nu poti sa joci rolul altui personaj. Orice personaj ai fi, ai partea ta de lucruri frumoase si descoperiri.

Este o piesa jucata cu multa gratie, dupa un text foarte destept. Asa mi se pare mie.

Raluca Urea, Denisa Badea si Stefan Ruxanda – ei au fost cei trei care s-au jucat de-a povestea oamenilor, sambata seara, in vitrina librariei Humanitas. Sper sa se mai joace.

P.S: imi pare extrem de rau ca, de data asta, nu pot sa pun nici un link.

Cum stateam cuminte la rand sa-mi iau de mancare, cineva a intrat in vorba cu mine. Parerea lui am auzit-o mai apoi si la altii. Zicea ca, daca oamenii tot vin aici deliberat si sunt gata sa consume tot ce se da in materie de film, macar sa se faca o selectie mai serioasa atunci cand vine vorba despre competitie, pentru ca unele dintre filme nu solicita doar rabdarea.
Asta ma face sa va spun cate ceva si despre alte inconveniente. Pe perioada festivalului tariful de cazare  a sarit. Exista preturi pentru turisti si preturi pentru localnici. Cel mai tare e ca dimineata la ora 10 se dau invitatii pe baza carora se intra la vizionari in salile de proiectie. Cei fara invitatie nu intra in sala, chiar daca nu s-au ocupat toate locurile, chiar daca nici jumatate de sala nu e plina. Nu stau sa explic cat de usor este sa te trezesti inainte de ora 10, cand cu o seara inainte ai stat pana la ora 4 la filmele din aer liber. Despre absurditati as putea sa mai aprofundez, dar mai bine ma opresc aici. Exista si factori compensatori, dar acestia variaza in valoare si uneori iti pare ca te rastorni cu barca, indiferent ca esti pe nisip sau in apa. (citeste in continuare)

Maine dimineata, de la ora 9, incepe targul la The Ark – Calea Rahovei, vis a vis de Piata de Flori George Cosbuc. Tine pana duminica.

Intalnirea zilei: friptura de Turda, gatita in aer liber de Arpi bacsi (Jakab Arpad). Imbracati-va frumos si fiti politicosi, friptura de Turda are 300 de ani de experienta, a vazut multe si merita toata atentia voastra.

Ce-i de vazut si cumparat: branzeturi, carnati din barda din zona Botosaniului si afumaturi ardelenesti, pastrama de oaie de la Fundata, branza de burduf, ciocolata de casa, kurtos-kolacsi (inevitabil), siropuri naturale, legume si fructe din Teleorman. Mai bine de-atat, nici ca se poate!

After-Gradina Capitol-party Rezistenta Materialelor Live Set + New EP (RMX Series) @ Baraka. Joi 13 Aug

Pentru mai multe info despre ce inseamna RM accesati www.myspace.com/rezistentamaterialelor

Suntem aici sa impartasim, sa ascultam si sa ne spunem povestile.

De mult mult timp, in mijlocul unui sat, in mijlocul noptii, in mijlocul cerului instelat, un batran a adunat niste copii sa le povesteasca despre regi si regine, printi si printese, si despre dragoste implinita si dragoste pierduta.

Noaptea instelata s-a pierdut aici in marele oras in pasiunea pentru cerul luminat artificial.

Inca mai tanjim dupa povesti pe care sa le spunem a doua zi unui prieten drag.

Am inceput povestea cu Thursdate si oamenii mai vorbesc inca despre asta.

Am facut o vizonare – “The Take” – si unii ne-au luat in serios si chiar au venit in toiul unei furtuni cu fulgere.

Pentru a continua si joia asta si joia viitoare l-am invitat pe Logan, artistul britanic ce a cutreierat Europa si, acum 6 sau 7 ani, a descoperit si in Rahova o terasa cu un crowd minunat si deschis caruia i s-a destainuit. Dupa cativa ani s-a hotarat sa se reintoarca in Romania si sa ramana aici. Acum este cunoscut in Bucuresti ca un DJ experimentat si un artist cu viziune.

Despre pregatiri:
Avand in vedere locatia superba aleasa pentru acest festival, oamenii vin aici cu cateva zile inainte. Asa am facut si eu. Vineri, vaporul de pasageri acosta la destinatie supraaglomerat. Ecranul si sistemul de sunet erau pregatite, asteptam doar filmele si completarea juriului. Spun completarea juriului pentru ca, anul acesta, publicul va decide cine si ce premiu ia.

Despre conditiile meteo:
Nu prea avem ce sa le reprosam tantarilor, norilor nici atat. Proiectiile in aer liber nu au fost surpinse de nicio ploaie. Poate singurul impediment este faptul ca dincolo de miezul noptii se face frig. (citeste in continuare)

Ce-ar fi sa iesim la marginea orasului si sa facem ca-n Tom si Jerry – sa le urmarim cand cad si sa le asteptam cu o perna pufoasa, o salteluta sau o galeata cu apa care sa le amortizeze caderea? (Si uite asa va antrenati si pentru ce ziceam mai devreme, cu maratonul. Da, da, sunt un geniu. Hi hi.)

Am citit aici ca  fenomenul asta se intampla in fiecare vara. Bravo lui! Pentru un eveniment e tare greu sa respecti acelasi program ani la rand. Asta cere perseverenta si excelente abilitati de organizare.

Cometa care arunca ploaia de stele pe noi se cheama Swift-Tuttle. Sa o aplaudam calduros, cica diseara dupa 12.

Relaxat. Nu sariti inca-n pantofi, ca pana-n ziua maratonului - 18 octombrie – mai e ceva. De ce va zic, totusi, de el asa, cu noaptea-n cap? Ca sa va puteti inscrie din timp, sa strangeti bani pentru taxa de participare si, mai ales, ca sa incepeti antrenamentul din timp. Sa nu ne trezim cu o seara inainte 40 de oameni mari alergand pe loc in jurul blocului din cauza supraaglomerarii orasului cu sportivi nedeclarati, panicati ca nu si-au facut incalzirea.

Bun. Dupa cum puteti vedea si pe site-ul organizatorilor, sunt mai multe feluri de curse, nu-i musai sa va dati sufletul la “Maraton – 42,195 km“. Puteti la fel de bine sa vi-l dati la Cursa Populara (4 km).

Stiu ca-i urat din partea mea, dar nu impartasesc nici pe departe parerea presedintelui Asociatiei Bucharest Running Club, doamna Valeria Racila: “Am convingerea ca bucurestenii sunt adeptii unui mod de viata sanatos”. Neeee, eu cred ca cei mai multi dintre noi ne vom scofalci jalnic la 15 minute de la start. Personal, daca s-ar putea, m-as inscrie la Cursa Copiilor si as fi extrem de mandra sa ies pe locul 3, dar astea sunt detalii prin care de fapt incerc sa va demoralizez ca sa castig eu premiul. Prin neprezentarea altor concurenti. Si din rautate pura.

De ce as insista pentru Cursa Populara? Pentru ca taxa este de numai 20 de lei, distanta, sa fim seriosi, e alergabila, iar banii stransi vor fi donati fundatiei Casa Sperantei.

Nimănui nu-i place un beci supraîncălzit bubuind după o zi toridă. Alternativa e cum nu se poate mai la indemână, party la terasă, în mijlocul naturii semipopulate cu skateri si rolleri din parcul Herăstrău. Middle week partyul de azi e susținut de GiuSer si Khidja  cu niște hipster electro funk pe placul întregii flore și faune. Big up pentru flyer, guys.

Adresa mai exactă pentru neinițiați: Terasa Baraka @ Parcul Herăstrău ( Intrarea Charles De Gaulle)